Baiesi - catunul cu monstri - isi traieste viata ca-n Evul Mediu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unii sunt oligofreni, altii au fete desfigurate sau defecte de vedere. Sunt si din cei care nu aud deloc. Dar cei mai multi sunt cei care abia pot sa ingaime cateva sunete. Cu cat scade varsta, cresc

Unii sunt oligofreni, altii au fete desfigurate sau defecte de vedere. Sunt si din cei care nu aud deloc. Dar cei mai multi sunt cei care abia pot sa ingaime cateva sunete. Cu cat scade varsta, cresc handicapurile. Ceilalti sateni spun ca totul vine de la faptul ca baiesii - asa li se zice prin partea locului - traiesc in incest de peste 200 de ani.
Baiesii Mariei Tereza s-au inmultit de 200 de ori in familie
Dupa anul 1840, imparateasa Maria Tereza a adus in comuna Jina, din sud-vestul judetului Sibiu, 10 tigani, toti din aceeasi familie, fosti mineri in Baia de Arama. Primiti cu raceala de localnici, oamenii si-au facut loc de vatra pe una dintre coline. Si pentru ca lucrasera in baie, cum se spune, aici, la mina, li s-a zis baiesi. Respinsi permanent de restul comunitatii, cand copiii baiesilor au crescut, au inceput sa se casatoreasca in familie. N-aveau nevoie de cununie. Baiesii aduceau pe lume copii facuti in incest. Asa se explica de ce aproape toate familiile se numesc Furdui, Cirneala, Marcu sau Grozavu. Acum, in catun traiesc aproape 2.000 de baiesi care, intr-un fel sau altul, sunt rude de sange. Ei spun ca au trecut de mult vremurile cand traiau in incest si nu ar avea probleme legate de genetica.
Saracia are "staif"
Daca numarul baiesilor s-ar reduce la cei cativa care apar de niciunde pe ulitele desfundate, ai putea sa crezi ca spun adevarul. In aparenta, sunt normali. Te privesc de la distanta, curiosi peste poate, isi fac de lucru pe la porti si se saluta gutural. Oricat ai fi de atent, nu poti sa intelegi ce-si spun. Sunetele care le ies din gatlej sunt, mai curand, niste onomatopee. Fiecare cladire este inalta, are o singura camera si o tinda. Amandoua, cu pamant batatorit pe jos si fara nici o zdreanta. Carpele, care au fost candva paturi sau cearsafuri, stau pe paturi. Rapanoase si pline de gauri, "asternuturile" par abia adunate din mocirla. Pentru locatari sunt firesti. Stau cate doi-trei in acelasi pat si sunt inveliti chiar cu aceste zdrente. Noaptea e mai greu. Fiecare astfel de casa are cel putin trei paturi in unica incapere, iar in fiecare pat dorm cate 6-7 oameni. "Acolo, langa usa, fata mai mare, cu ginerele si copilul de 4 luni, fata mai mica de 7 ani, frate'su de 12 si ala de 15. Apoi, in alealate doua paturi dormim toti, care cum apucam; io, cu fetele si cu un baiat, ma-sa cu o fata si ceilalti baieti", spune Cornel Cirneala, zis Cornelu' Stefi. In tinda minuscula este un godin de tuci, cateva oale si farfurii ce nu par sa fi vazut vreodata detergentul, iar usa de scanduri vechi sta gata sa cada. Noroc ca fereastra se poate acoperi cu celofan, care a devenit "termopanul" fiecarei case. Si tot in fiecare casa se lafaie, la loc de cinste, cate un televizor color cu antena prin cablu. In unele curti exista si masini. Majoritatea autohtone. Ce daca nimeni din familie nu are permis? Oricum, nu merg nicaieri cu ele, dar "sa vada lumea ca am". De unde bani? Greu de explicat, cata vreme toata comunitatea baiesilor traieste doar din ajutorul social si din lucrul cu ziua.
Copiii, furnizori de bautura pentru parinti
Pentru copii, viata este si mai grea. Plezniti cu palme grele pentru orice si, cel mai des, fara motiv, au o frica ancestrala. Mereu flamanzi si dezbracati, asista inca de mici la betiile, scandalurile si bataile parintilor. Multi au diformitati fizice ingrozitoare la vedere (parintii nu te lasa in ruptul capului sa-i fotografiezi), iar mare parte din ei abia pot sa vorbeasca. Chiar si asa, cand le vine vremea, sunt inscrisi la scoala. "Iarna - spune ajutorul sefului de post, agentul sef Emilian Musa -, ii trimit desculti si apropape dezbracati, prin zapada si frigul de-aici, numai ca sa primeasca laptele si cornul". Alocatiile celor mici se duc intotdeauna pe bautura si tigari pentru cei mari. Dar aceasta contributie obligatorie este insuficienta. Cum se pot tine singuri pe picioare, copiii sunt trimisi sa culeaga fructe de padure, ciuperci si orice poate fi vandut. Tot pentru bani de bautura. Apoi, cand mai cresc, sunt trimisi slugi la ciobani sau pusi sa lucreze si ei cu ziua.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite