Şvabii s-au întors acasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O dată pe an, şvabii sătmăreni rămaşi în ţară şi cei plecaţi peste hotare petrec împreună De 19 ani, în comuna sătmăreană Tiream se întâlnesc la început de august toţi

O dată pe an, şvabii sătmăreni rămaşi în ţară şi cei plecaţi peste hotare petrec împreună

De 19 ani, în comuna sătmăreană Tiream se întâlnesc la început de august toţi şvabii din Transilvania şi Germania, pentru a petrece împreună de ziua lor.

Seriozitate, sârguinţă şi respect, sunt cele trei cuvinte prin care sunt caracterizaţi şvabii sătmăreni. Şvabii se întorc cu mare plăcere în România iar în acest an au fost vizitaţi şi de delegatul cultural de la Ambasada Germaniei la Bucureşti, Thomas Weithoner.

"Întâlnirea şvabilor sătmăreni" a fost deschisă de o paradă a portului popular, după care manifestările au continuat pe scenă, unde s-a prezentat un scurt istoric al şvabilor, în germană, maghiară şi română. Alături de şvabii din Satu Mare şi şvabii din Sălaj şi Bihor au prezentat apoi programe artistice. Totul s-a încheiat cu un bal şvăbesc, pe ritmuri de polka şi vals.

Diferenţe sociale

Chiar dacă în prezent mai trăiesc doar aproximativ 6.000 de şvabi sătmăreni în Transilvania, obiceiurile şi tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie. Bătrânii povestesc cu mândrie despre vremurile de demult, însă continuă cu regret, spunând că tinerii din ziua de azi uită ce a însemnat comunitatea şvabă.

În localitatea Tiream, judeţul Satu Mare, există şi la ora actuală case tipic şvăbeşti, impunătoare, lungi de 30 de metri, sub acoperişul cărora se găsesc foarte multe camere.

Înainte ca şvabii să emigreze în ţara mamă, satul era împărţit în două: cei înstăriţi şi plebea. Oamenii încă ţin minte foarte bine traiul de dinaintea celui de-al doilea război, eveniment ce a însemnat începutul sfârşitului pentru comunitatea germană din Transilvania.

"Se muncea foarte mult pe câmp. Nu mai aveam timp de alte lucruri. Plecam dimineaţa, iar acasă ajungeam la apus. Gopodinele treceau peste masa de prânz deoarece bărbaţii se aflau la munci", povesteşte Karol Cosma.

Şvăbeasca, înlocuită de maghiară

Chiar dacă mai toţi cei din comuna Tiream sunt şvabi, aproape toţi vorbesc limba maghiară. În localitate mai sunt doar o mână de familii care vorbesc dialectul şvăbesc. Însă şi acestea, doar atunci când se întâlnesc între ele. "Am rămas puţine familii care mai vorbim limba şvăbească.

Pe lângă aceasta, cunosc puţin şi maghiara şi germana. Au fost vremuri bune odată. Acum sunt pensionar şi am lăsat deoparte muncile câmpului. Am perioade când mi se face dor de aerul curat de pe câmp", oftează Ştefan Schradi, unul dintre bătrânii care mai ştiu şvăbeşte.

Veniţi din Germania

Există mulţi şvabi care au ales calea Germeniei şi au părăsit meleagurile româneşti pentru un trai mai bun. Cu toate acestea nu uită de unde au plecat. Aşa că, o dată pe an, se întorc la Tiream alături de cei dragi. "În anul 1994 m-am mutat cu părinţii în sudul Germaniei. Acolo ne-am stabilit şi este mult mai bine. În prezent lucrez la o farmacie. Ni se face dor de casă şi venim o dată pe an în vizită. Ne bucurăm când ne revedem familiile. Probabil dacă părinţii mei nu ar fi ales să plecăm în Germania, aş fi rămas în Tiream", spune Andreea Feser.

300 de ani de istorie

Şvabii sătmăreni au fost colonizaţi în nord-vestul Transilvaniei la începutul secolului XVIII, la cererea contelui Alexander Karolyi, care dorea repopularea zonei, pustiită de războaiele curuţilor. În prezent principalele localităţi unde trăiesc şvabi sunt Tiream, Petreşti, Foieni, Cămin, Căpleni sau Ciumeşti.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite