"Dacă din zona conservatoare sînt obișnuit să primesc astfel de mesaje, mai nou văd că nici PSD-ul nu se lasă, partidul care se pretinde că reprezintă stînga românească şi care ar trebui să fie mult mai sensibil la acest tip de problematică", spunea srtiitorul basarabean, în articolul său intitulat "Antisemitismul de la Cotroceni se extinde și spre partide: de la Băsescu la Șova".

Autorul remarcă faptul că declarația lui Dan Șova se potrivește perfect cu atacurile președintelui Băsescu la adresa regelui Mihai. Dar și cu afirmația șefului statului cum că l-ar fi urmat și el pe Hitler în războiul din Est.

Nimic de mirare, dragă Vasile! Ai perfectă dreptate când spui că stânga ar trebui să fie mult mai sensibilă la chestiunea holocaustului. Doar că, vezi tu, la noi situația e un pic mai complicată - și știi foarte bine motivele.

Discutam ieri cu un confrate chiar despre această chestiune. "Interesant", spunea el. "Această formă ciudată de stângă naționalistă a putut fi întâlnită doar în România lui Iliescu, în Serbia lui Miloșevici și în Slovacia lui Meciar."

O remarcă interesantă, dar pot fi găsite explicații, i-am răspuns. "Cel puțin în privința României lui Ceaușescu și a Iugoslaviei lui Tito, lucrurile sunt destul de clare: Partidul și Securitatea au fost naționaliste, spre deosebire de celelalte țări din Est".

"Nu uita că Primăvara de la Praga a fost condusă de un slovac, Alexandr Dubcek. Deci, după august 1968, acolo frustrarea trebuie să fi fost dublă: social-politică și națională", a completat colegul de conversație.

Să nu ne mirăm, așadar, că derapajele antisemite apar la noi atât la stânga social-democrată cât și la dreapta conservatoare. Doar ambele provin din FSN, formațiunea ce a preluat în interiorul ei structuri întregi ale vechilor aparate de partid și securitate.

Cine are curiozitatea să răsfoiască presa începutului anilor 90 poate găsi exemple de-a dreptul scabroase ale naționalismului fesenist.

Dan Șova este un politician tânăr, dar se pare că, la PSD, ceva din aerul trecutului a rămas impregnat în pereți, precum microbii ucigași din spitalele noastre. E de ajuns să intri acolo și poți ieși mai rău bolnav decât ai intrat.

Cazul Șova ne dezvăluie o problemă profundă asocietății românești. Considerăm că simpla apartenență la NATO și la Uniunea Europeană dă democrației noastre un certificat inatacabil de maturitate. Oare așa să fie? Nu cumva totalitarismul, în formele sale diferite, este cu mult mai adânc impregnat în mentalul colectiv decât ne place să credem?

În ultima vreme s-a vorbit mult despre legea lustrației, ca formă, e adevărat, tardivă de de-comunizare. Și dacă, după de-comunizare, ne trezim că mai avem de lucrat și la de-nazificare? Și dacă, după toate acestea, dăm de dictatura lui Antonescu, a lui Carol al II-lea și, cine știe, poate să mergem până la regimul de autoritate al lui Cuza? Parcă am fi într-un joc cu matrioșka - Vasile Ernu trebuie că-l înțelege foarte bine, doar asemenea figurine se vând în centrul Chișinăului drept suveniruri "originale".

Desigur, există lucruri care pot fi făcute, ca un început de îndreptare. De exemplu, liderul PSD Victor Ponta să îl demită imediat pe Dan Șova din toate funcțiile din partid și să nu-i mai permită să mai candideze la alegerile din anul acesta sub semnul PSD. Iar liderul PNL Crin Antonescu să condamne derapajul din tabăra aliată.

Faptul că nu au făcut-o până la apariția acestor rânduri este cu adevărat îngrijorător.

Ovidiu Nahoi este senior editor ''Adevărul''.