VIDEO INTERVIU Teodor Meleşcanu: „Da, există propagandă rusă în România. E vizibilă şi dovedită”
0
Într-un interviu în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul”, ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu, recunoaşte că propaganda rusă este activă în România, explică ce planuri are diplomaţia românească în cazul unui Brexit negociat la sânge şi motivează de ce ţara noastră este printre puţinele state europene care menţin legături diplomatice cu regimul sirian de la Damasc.
„Adevărul”: Cum vă simţiţi revenind în diplomaţie? Aţi avut un parcurs care a trecut şi prin Parlamentul României, aţi fost şi la conducerea Serviciului de Informaţii Externe, candidat la Preşedinţie şi acum aţi revenit la prima dragoste: diplomaţia.
Teodor Meleşcanu: Cum să vă spun, mă simt mai înţelept decât atunci când am avut primul mandat de ministru de Externe. Mai înţelept pentru că activitatea politică – inclusiv activitatea în cadrul Serviciului de Informaţii Externe ca director – au adus foarte multă experienţă şi cunoştiinţe care îmi sunt extrem de utile acum. Mă simt mult mai înţelept şi foarte bine pentru că, aici, în sediul Ministerului de Externe, pe care eu l-am inaugurat, mă simt ca acasă. Avem un colectiv de oameni foarte tineri, cu o schimbare fundamentală faţă de primul meu mandat, în sensul că, la ora actuală, majoritatea diplomaţilor sunt de sex feminin. Există, deci, o evoluţie, însă s-au păstrat lucrurile fundamentale care ţin de esenţa profesiei de diplomat, pe care oamenii şi-o fac cu foarte multă dăruire.
Aţi revenit în MAE într-o perioadă cel puţin tumultoasă. Se întâmplă lucruri în SUA, în Rusia, iar Orientul Mijlociu este din nou pe agenda politicii externe. Însă tema cea mai importantă pentru cititorii noştri pare să fie „Brexit-ul”. Avem un număr semnificativ de cetăţeni români care lucrează şi locuiesc în Marea Britanie şi un anunţ-surpriză cu privire la alegerile parlamentare din Regatul Unit. Care va fi poziţia României în negocierile pe tema „Brexit-ului”?
Negocierile pentru părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie se vor realiza prin intermediul unor discuţii directe între Comisia Uniunii Europene care este însărcinată să negocieze în numele tuturor ţărilor europene şi autorităţile din Marea Britanie. România sprijină această abordare. Considerăm că este vorba de o temă care interesează toate ţările Uniunii Europene, nu numai România. Ce putem noi face şi ce ne preocupă foarte mult este să contribuim, în cadrul Consiliului UE, la aprobarea unui mandat care să reflecte şi să acopere interesele concrete pe care le are România şi care nu sunt inteerese singulare, care ne privesc doar pe noi. Ele privesc, în majoritatea lor, cam toate ţările din UE. Prima este asigurarea dreptului de liberă circulaţie, dreptul la muncă, dreptul la studii, dreptul la şedere pe teritoriul Marii Britanii - care pentru noi este un element foarte important – la ora actuală având o comunitate foarte importantă de români care este bine integrată şi care lucrează în zone de mare interes pentru Marea Britanie şi care aduce o contribuţie foarte serioasă la prosperitatea Regatului. Un al doilea element care prezintă foarte mare importanţă pentru noi este găsirea unei soluţii în legătura cu obligaţiile financiare pe care Marea Britanie şi le-a asumat până acum şi care vor fi, din punctul nostru de vedere, valabile până la ieşirea completă din cadrul Uniunii Europene. Şi nu este o problemă minoră, întrucât contribuţia Marii Britanii la bugetul Uniunii Europene reprezintă 14% din totalul bugetului. Vă daţi seama că, în condiţiile în care nu se va găsi o soluţie ca Marea Britanie să-şi îndeplinească aceste obligaţii pe care şi le-a asumat în perioada în care era membru al UE, poate să aibă un impact negativ asupra funţionării Uniunii, dar mai ales asupra unor lucruri care ne interesează pe noi ca fondurile europene, de coeziune, de solidaritate şi programele UE.
Şi dacă „divorţul” nu va fi unul amiabil? Are România un plan B?
Pentru moment nu a intervenit niciun fel de schimbare în ceea ce priveşte dreptul la liberă circulaţie al cetăţenilor români în Marea Britanie. Oricine poate călători pe baza paşaportului sau actului de identitate şi poate să rămână acolo pe o perioadă de trei luni. Oamenii trebuie să ştie că trei luni pot să stea în Marea Britanie şi dacă doresc mai mutl trebuie să-şi reglementeze situaţia, să-şi caute permise de muncă. În mod foarte concret, am hotărât să organizăm în Marea Britanie o prezenţă consulară mult mai puternică a României. Avem deja o hotărâre de înfiinţare a două consulate generale noi la Manchester şi la Edinburg, prin transformarea secţiei consulare într-un consulat general. Am investit deja ceva fonduri în modernizarea şi mărirea capacităţii consulatului nostru de la Londra, astfel încât cetăţenii români să se poată bucura de protecţie consulară din partea instituţiilor noastre. În plus, toate aceste consulate vor fi dotate cu mijloace electronice. Avem programe electronice pentru absolut toate problemele pe care le-ar putea avea cetăţenii români în Marea Britanie şi vom fi la dispoziţia lor.
Timpul e scurt, aşa că voi sări imediat la următoarea temă: Rusia. Mesajele recente ale Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe reţelele de socializare, cu privire la istoria comună, în special când vine vorba de prezenţa administraţiei româneşti în Republica Moldova, s-au înteţit de la sosirea noului ambasador. Cum comentaţi atitudinea Ambasadei Rusiei în România?
De la bun început am recomandat foarte mutl să folosim canalele diplomatice în dauna declaraţiilor de presă, care nu pot să rezolve nimic, dar pot să creeze probleme mult mai mari. I-am făcut această recomandare de a fi foarte reţinut în declaraţii de presă care pot avea un impact asupra relaţiilor noastre. Sigur, până la urmă este un ambasador, reprezintă o ţară foarte importantă din Europa şi poate avea opinii proprii. Această postare la care vă referiţi şi dumneavoastră, după părerea mea, este unul din episoadele privind problemele istorice pe care Ambasada Rusiei intenţionează să le promoveze în ţară. Eu, însă, am o poziţie foarte clară. Şi nu e doar poziţia mea, ca ministru de Externe. E vorba de o poziţie oficială a României. Noi considerăm că istoria este făcută ca să se ocupe de ea istoricii. Noi, oamenii politici, cei care ne ocupăm de diplomaţie, trebuie să privim spre viitor, să vedem ce putem face în vederea dezvoltării unor raporturi normale între ţările noastre. Mai mult vreau să vă spun că, dacă într-adevăr există asemenea probleme, a fost creată, există şi funcţionează – sigur, cu anumite sincope – o comisie comună de istorici din Federaţia Rusă şi din România, care are tocmai atributul de a discuta toate problemele istorice care fac parte din moştenirea noastră. Noi putem discuta despre toate probleme istorice, dar trebuie să recunoaştem că sunt trei ani de când Rusia a ocupat ilegal Crimeea. Trebuie să recunoştem că, de trei ani de zile, e un conflict în zona de est a Ucrainei. O ţară a cărei suveranitate şi integritate teritorială România o susţine. Acestea sunt lucrurile cu adevărat importante şi nu referirile la istoria de pe vremea Regatului Kievean.
Şi atunci nu sunt aceste episoade, aceste postări, parte din propaganda Rusiei îndreptată spre Occident şi, implicit, spre aliaţii Occidentului cum sunt România, Polonia şi alte ţări est-europene? Nu e asta o propagandă agresivă?
Sigur. Rusia, ca orice stat, are dreptul să-şi promoveze interesele şi preocupările prin orice mijloace, inclusiv prin presă. Ceea ce nu este, după părerea mea, corect este să foloseşti ambasadele, trimişii diplomatici, care sunt trimişi să lucreze pentru dezvoltarea relaţiilor dintre ţări.
Teodor Meleşcanu: „Da, există propagandă rusă în România. E vizibilă şi dovedită”
Aţi avut o întâlnire cu ambasadorul Rusiei, eveniment dezbătut intens in presă. Puteţi clarifica ce anume aţi discutat atunci şi de ce credeţi că au circulat două mesaje diferite după acea întâlnire?
Ideea că au fost semnate anumite acorduri la acea întâlnire e aberantă. Nu se semnează un acord la o întâlnire, la o cafea, între un ambasador şi un ministru de Externe. E adevărat însă că am discutat despre mai multe probleme care ar putea să facă obiectul unor consultări viitoare, în contextul respectării sancţiunilor economice care au fost impuse Federaţiei Ruse şi pe care România le susţine ca şi celelalte state membre UE. Au fost discuţii legate de două teme mari: cultură – un program pe care l-am avut de schiburi culturale şi care a expirat în 2014 – şi un acord privind domeniul educaţiei, care expiră anul acesta. Discuţia a fost în ce măsură există interes pentru a continua acest tip de colaborare şi am spus foarte clar că interesul depinde de ministerele de linie. Faptul că s-au făcut referiri la aceste lucruri este în regulă. Nu este în regulă să dai sentimentul că s-a căzut de acord pe ceva.
Sunteţi sau nu de acord că există un apart de propagandă rusă îndreptat spre UE? Şi dacă da, el este vizibil şi în România? L-aţi observat?
Da, există în cadrul activităţilor care se desfăşoară. Evident că Federaţia Rusă are un program de propagandă foarte important. Gândiţi-vă că, inclusiv la noi, dar şi în alte părţi au canale. Nu numai în limba rusă, ci şi în limba engleză. Există foarte multe publicaţii în zona Moldovei, dar şi în zona noastră care au anumite afinităţi, există persoane care au anumite sensibilităţi şi propaganda aceasta evident că este un lucru care e dovedit, îl ştie toată lumea şi e vizbil.
De la Moscova mergem la Damasc. Aţi participat de curând la o conferinţă a miniştrilor de Externe europeni, unde mai mulţi colegi de-ai dumneavoastră au suţinut deschis că Bashar Al-Assad trebuie să plece de la putere pentru ca procesul de pace în Siria să înceapă. Poziţia României nu a fost foarte clară în această privinţă. Cum vede ţara noastră rolul liderului sirian în procesul de pace?
România are o pozţie specială în problema siriană. Având în vedere că, înainte de declanşarea conflictului, aveam aproximativ 15.000 de cetăţeni cu paşaport românesc. Membrii de familie cu tot. Avem în România o comunitate siriană care este împărţită în două – pro şi anti Assad –, care de asemenea are un rol important şi evident că în orice abordare politică din Siria trebuie să avem în vedere aceste elemente la care adaug şi faptul care este bine cunoscut că România a menţinut în permanenţă, inclusiv la ora actuală, o ambasada deschisă la Damasc. Din punctul nostru de vedere, suntem foarte convişi că singura soluţie la criza siriană este o soluţie politică, negociată, care trebuie să fie rezolvată de către sirieni în primul rând. Asta înseamnă că va trebui să avem o perioadă de tranziţie în care diveresele orientări, de la guvernul Assad la diversele mişcări care nu sunt teroriste, vor trebui să caute împreună soluţiile pentru viitorul Siriei, Noi nu avem o poziţie în care spunem că vrem pe cineva sau nu vrem pe cineva. Noi spunem că trebuie să avem o perioadă de tranziţie în care toate grupările să fie reprezentate pentru a se ajunge la un acord care să reprezinte cu adevărat o bază pentru pacificarea Siriei.
Dar acest lucru nu este posibil. Ştiţi mai bine ca mine că nicio grupare din Siria, indiferent că este pro sau anti guvern nu va sta la aceeaşi masă. De câte ori am avut negocieri la Geneva care au eşuat? Opoziţia siriană moderată e clar împotriva unei negocieri cu Assad la putere. Cumva, România evită să spună lucrurilor pe nume?
Nu, deloc. Dacă acest lucru nu este posibil (n.a.- negocierile de pace), atunci singura alternativă este războiul care continuă. Dacă ei nu se pot pune la o masă şi găsi o soluţie între ei, cu sau fără Assad, dar vor fi şi reprezentaţi ai alawiţilor şi ai altora. Haideţi să fim serioşi! Dacă nu pot să hotărască acest lucru, vor continua confruntările militare şi singurii care vor profita de pe urma acestor confruntări sunt organizaţiile teroriste cum e Daesh-ul. Recunosc că e foarte greu, dar nu cred că ne aparţine nouă cine trebuie să negocieze cu cine.
Se încarcă comentariile...
