USL, a treia lună de scădere

Crin Antonescu şi Victor Ponta au motive să fie îngrijoraţi

USL ar obţine 55% din voturi, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în luna septembrie, dar a pierdut aproape 12% în ultimele trei luni.

Dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, USL ar obţine voturile a 55% din români, potrivit sondajului realizat pentru „Adevărul"  de  IMAS în perioada 6-16 septembrie.   Pe următoarele locuri se clasează PDL cu 17,8%, PPDD cu 15,5% şi UDMR cu 5,3%, în timp ce restul formaţiunilor politice nu ar depăşi pragul electoral.

Chiar dacă USL se află pe primul loc în preferinţele românilor, scorul alianţei social-liberale este cu aproape 12% mai mic decât cel din luna iunie, înainte de declanşarea suspendării lui Traian Băsescu. În ultimele luni de zile, USL a trecut prin două perioade distincte din punct de vedere al evoluţiei cotei electorale, potrivit cercetărilor realizate de IMAS.

Prima etapă, marcată de preluarea guvernării şi de câştigarea alegerilor locale, a însemnat creşterea încrederii românilor în USL. Alianţa dintre PSD şi PNL era cotată cu   48,7% în luna aprilie 2012, iar intrarea la Palatul Victoria, în mai, a adus-o la 59,4%. Câştigarea alegerilor locale din luna iunie a însemnat pentru USL obţinerea celui mai bun scor de la înfiinţare - 66,6%. Aflaţi pe un val de popularitate, liderii USL au trecut la suspendarea lui Traian Băsescu. Nu au reuşit să obţină demiterea preşedintelui care s-a întors la Cotroceni după ce la referendumul din 29 iulie nu s-a întrunit cvorumul.

În schimb, operaţiunea a afectat, drastic, procentele electorale ale USL. Alianţa aflată la guvernare a coborât în iulie la 61,4%, în august a ajuns la 57,1%, iar în septembrie - la 55%.

Pe de altă parte, sondajul relevă şi stoparea creşterii PDL, partid care a profitat, în ultimele luni de zile, de atacul declanşat de USL împotriva lui Traian Băsescu.

PPDD, uşoară creştere

Pierderea guvernării şi a alegerilor locale a adus partidul la 14,5% în mai şi la 12,7% în iunie, scorul cel mai slab din ultimii doi ani de zile. Strategiile PDL au părut lipsite de succes, iar partidul nu a crescut în sondaje nici măcar după schimbarea lui Emil Boc cu Vasile Blaga în fruntea partidului. În schimb, alegătorii democrat-liberalilor au fost „mobilizaţi" de declanşarea operaţiunii de suspendare, partidul crescând în iulie la 16,3%, iar în august la 17,8%.

În septembrie însă, PDL a rămas la 17,8%, semn că formaţiunea condusă de Vasile Blaga nu este atractivă pentru electorat decât în postură de victimă.
Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu s-a dovedit avantajoasă şi pentru Partidul Poporului. Formaţiunea lui Dan Diaconescu era în cădere liberă în lunile premergătoare războiului politic.

PPDD avea  12,8% în mai şi a coborât  la 9,8% în iunie. Cota acestui partid a ajuns la 10% în iulie, la 14,1% în august şi la 15,5% în septembrie.

Ascensiunea formaţiunii lui Dan Diaconescu a devenit un subiect de preocupare şi pentru USL. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, recent, că pe militanţii USL îi aşteaptă o toamnă „dificilă" înaintea alegerilor parlamentare şi că în 2012-2016 principalul partid de opoziţie din legislativ va fi PPDD, şi nu PDL.

UDMR, pe muchie de cuţit

Prinşi în bătălia politică dâmboviţeană, liderii UDMR s-au reorientat de mai multe ori în ultima perioadă. Foşti parteneri de guvernare cu PDL, liderii UDMR au pus umărul în Parlament la suspendarea lui Traian Băsescu, însă au evitat să aibă o atitudine tranşantă în timpul referendumului pentru demitere. Toate aceste oscilaţii au afectat scorul UDMR, formaţiune care a avut un moment în care s-a situat chiar sub pragul electoral de 5%. UDMR avea 5,5% în luna mai, pentru ca în iunie să întrunească 4,3% din opţiunile alegătorilor.

UDMR a urcat la 6,2% în iulie, în august avea 5,8%, iar în în septembrie  5,3%. Liderii formaţiunii se arată îngrijoraţi atunci când vine vorba de şansele electorale ale UDMR. Senatorul Gyorgy Frunda a declarat că UDMR urmează să plătească, la fel ca PDL, factura pentru anii de guvernare. El a adăugat, în acest context, că se teme, în perspectiva alegerilor parlamentare din 9 decembrie, de pragul electoral de 5%.