Uniunea Europeană poate face mai mult pentru a bloca derapajele de la statul de drept

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În sfârşit, Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a decis să ceară României ca până în 15 ianuarie 2018 să prezinte informaţii în legătură cu modificările la legile justiţiei, care să fie analizate la reuniunea GRECO din martie. GRECO a decis să efectueze evaluări urgente ad-hoc ale proiectelor de legi privind sistemul judiciar din România.

În comunicatul Consiliului Europei se precizează că este pentru prima dată când GRECO utilizează articolul 34 din Regulamentul său de procedură, introdus recent pentru a permite o „procedură ad-hoc în circumstanţe excepţionale“. Această regulă poate fi aplicată atunci când o reformă instituţională, o iniţiativă legislativă sau o modificare procedurală poate duce la „încălcarea gravă“ de către membru al Consiliului Europei a unui standard anticorupţie care a făcut obiectul unei runde de evaluare GRECO.

UE ar putea face chiar mai mult

Se discută deja  despre faptul că oficialii UE lucrează la un plan de disciplinare a statelor membre. Conform unor informaţii neoficiale citate de surse ale diplomaţiei de la Bruxelles, ideea legării fondurilor europene de respectarea regulilor statului de drept este una concretă.

Comisia de la Veneţia ar putea prelua rolul de evaluare a respectării statului de drept în ţările UE, iar votul în Consiliul UE, care să consfinţească verdictele acestei Comisii, ar putea fi unul majoritar.

Ce înseamnă stat de drept este clar pentru toată lumea, deşi ar mai trebui unele precizări. Stat de drept înseamnă supremaţia legii, independenţa justiţiei, interzicerea celor condamnaţi penal să facă parte din structurile de conducere ale statelor membre.

Chiar şi legislaţia elaborată de parlamentele ţărilor UE ar trebui evaluată sub aspectul respectării principiilor, normelor şi uzanţelor statului de drept.

În Tratatul de la Copenhaga sunt prevăzute CRITERIILE DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ:

  • Criteriul politic: existenţa unor instituţii stabile, care ar fi garante ale democraţiei, supremaţia legii, drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Acest criteriu a fost desfăşurat mai târziu în Tratatul de la Amsterdam, declarându-se că „Uniunea este fondată în baza condiţiilor de libertate, democraţie, respectarea drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, supremaţiei legii, principii care sunt comune pentru toate statele membre“ (art. 6). Orice stat european care respectă aceste principii poate deveni membru al Uniunii.  
  • Criteriul economic: existenţa unei economii de piaţă funcţionale, capabile să facă faţă presiunilor competitive şi forţelor de piaţă din cadrul UE.  
  • Capacitatea de adoptare integrală a acquis-ului comunitar; aderarea la obiectivele politice, economice şi monetare ale UE.  

Toate ţările care au semnat acest tratat sunt obligate să-l şi respecte. Problema este că nu există sancţiuni pentru nerespectarea acestor criterii.

Acest gol trebuie să-l ocupe de urgenţă UE. Un document care să prevadă sancţiuni în cazul nerespectării acestor criterii.

Într-un raport prezentat la Bruxelles de reprezentaţi ai London Center for European Reform,  arată că „este logic“ să se lege fondurile europene de respectarea democraţiei, pentru ca „existenţa unui sistem judiciar independent este crucială pentru eficienţa cu care sunt cheltuiţi banii publici“.

Carl Dolan, unul dintre autorii raportului citat, a dat ca exemplu Ungaria, unde fonduri uriaşe merg către companii şi proiecte legate direct de premierul Viktor Orban. Şi Polonia ar fi vizată, susţine Dolan, concluzia raportului fiind aceea ca „banii plătitorilor europeni de taxe nu ar trebui cheltuiţi în ţări în care statul de drept nu este respectat“.

Cum să le explici contribuabililor francezi sau germani că miliarde de euro din banii lor ajung în ţări  unde nu se respectă principii ale statului de drept?

Extinderea rapoartelor de tip MCV pentru ţările cu probleme în respectarea statului de drept ar fi o altă soluţie. De asemeni, pierderea dreptului de vot în cadrul instituţiilor UE.

Concluzie

Un document UE care să fie asumat de toate statele UE, şi care să explice clar ce înseamnă respectarea statului de drept, care sunt sancţiunile pentru abaterile de la prevederile documentului, care sunt instituţiile UE chemate să evalueze şi să stabilească cele prevăzute în document, este urgent şi strict necesar.

Evoluţiile din ultimul timp din Ungaria, Polonia şi România fac absolut necesară o decizie în acest sens.

Apartenenţa la UE înseamnă multe beneficii, în primul rând financiare, mobilitatea oamenilor, a forţei de muncă, a mărfurilor, studenţilor, cercetătorilor. Dar înseamnă şi obligaţii. Iar cine nu respectă obligaţiile, să poată fi sancţionat prin pierderea, treptată, a beneficiilor, în primul rând a banilor, începând cu viitorul exerciţiu financiar al UE.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite