Tusványos, sau când dialogul seamănă a monolog

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Universitatea de vară Bálványos, alias Tusványos, e în fiecare an în atenţia presei româneşti datorită declaraţiilor lui Viktor Orbán şi László Tőkés. Pornită în 1989, această tabără şi-a ratat unul dintre scopurile iniţiale, acela de a-i apropia pe maghiari de români, scrie, mai jos, pe baza propriilor experienţe şi informaţii, secuianca Ilona-Ibolya André.

Nota1:Tabăra şi universitatea de vară s-a desfăşurat la început, aşa cum îi spune numele, la Bálványos, în Covasna şi s-a mutat la Băile Tuşnad

Nota2: Text de Ilona-Ibolya André, corectură de Sever Ioan Miu şi Corina Goia. De dragul culorii locale, am lăsat unele exprimări, care arată că autorul a învăţat limba română ca a doua limbă.

tabara de la baile tusnad basescu


FOTO Arhiva Tusványos http://tusvanyos.ro/
 

Tusványos-Bálványos a ajuns la cea de a 26-a ediţie. Iniţial s-a pornit pentru un dialog româno-maghiar, pentru o colaborare trasfrontalieră mai bună şi discuţii politice maghiaro-maghiare. La ediţia de anul acesta, printre nu ştiu câte corturi şi programe cu sute de invitaţi, nu găsesc niciun program despre convieţuire, conlucrare şi printre invitaţi se găsesc doar câteva personalităţi române şi anume Sabin Gherman, jurnalist, Cristian Pârvulescu, un ong-ist, şi Lucian Constantin, preşedintele Ligii Transilvania Democrată. Aşadar, nimeni dintre politicienii români mai de seamă, cum au fost Adrian Severin, ministrul de externe al României pe atunci, sau preşedinţii Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.

Băsescu a fost de mai multe ori prezent şi de dragul lui m-am dus şi eu la Tuşnad. Că a fost huiduit prima dată, când ne-a spus că vom avea autonomie exact atunci când vor avea şi cei de la Caracal? Dar când a repetat şi a treia oară, râzând în stilul său caracteristic, şi ne-a ameninţat că va repeta de atâtea ori cât va fi nevoie să se înţeleagă de către toţi, totuşi a fost şi aplaudat.


FOTO Arhiva Tusványos http://tusvanyos.ro/

tabara de la baile tusnad

În acest an n-a fost prezent nimeni din partea Preşedinţiei, a Guvernului sau a partidelor politice. Nici măcar Mădălin Guruianu de la PNL Sfântu Gheorghe n-a fost invitat. Sau prefectul de Harghita, Adrian-Jean Andrei (nota redacţiei: de fapt, prefectul ar fi fost invitat anul acesta la o dezbatere pe tema autonomiei, dar nu a venit. Potrivit autoarei, însă, numele prefectului nu era trecut în program).

Dar ce fel de dialog putem purta singuri? La Tuşnad s-a discutat şi româneşte, cum a relatat o jurnalistă din Covasna, care întâmplător a ajuns la un program unde se vorbea româneşte şi unde tocmai ne-am plâns de neprofesionalismului presei române, care denigrează comunitatea maghiară din România.

La fel şi Viktor Orbán, în discursul său, în care a vorbit în mare parte despre problema emigraţiei, a amintit şi relaţiile româno-maghiare care s-au cam răcit de la 2012 încoace, dar şi-a exprimat şi speranţa că în viitor acest lucru poate se va ameliora. Of, Doamne! Ei bine, aceste speranţe ale domnului Orban pe mine m-au dus la disperare. De la cine aşteptă el ameliorarea relaţiilor româno-maghiare, când el este unul dintre factorii cei mai în măsură să facă ceva în acest sens! Că în cei 26 de ani, publicul din tabără s-a schimbat aproape în totalitate, acum vin copiii celor dintâi participanţi să-i asculte cu drag pe aceiaşi politicieni, — Tibor T. Toró (fostul preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania — n.red), Tőkés, Orbán Viktor, — vorbind cu entuziasm şi cu speranţă despre aceleaşi probleme ca la început.

La Tabăra de la Tuşnad dialogul începe să semene a monolog. Bani mulţi cheltuiti pentru populisme ieftine ale politicienilor maghiari. Plus concerte de aer liber cu o muzică din ce în ce mai puţin interesantă pentru mine, ca să încerc o formulare elegantă. Plus din ce în ce mai mulţi urşi. Şi din ce în ce mai multe cazuri la corturile sanitare din cauza alcoolului şi, mai nou, a drogurilor (probele aduse de poliţie mi-au revenit tocmai mie să le analizez, şi da, au fost toate pozitive). Plus câte o tragedie în fiecare an, că acuma nu aş mai putea să-i las cu inima uşoară pe copiii mei să-şi petreacă o săptămâna la Tuşnad, cum au făcut în anii precedenţi (nota redacţiei: potrivit organizatorilor, anul acesta, graţie măsurilor luate, au fost doar patru cazuri de alcoolism înregistrate la cortul Crucii Roşii, cei trei pădurari ai taberei nu au semnalat niciun urs, iar tragedii ca în 2014, când un băiat a murit înecat în Olt, în afara taberei, nu s-au repetat).

Asta este baiul cel mai mare, faptul că şi localnicii din Tuşnad constată că tabăra nu mai este ceea ce a fost, şi nu colecţia de insigne postată pe pagina lui Viktor Orban, care oricum se înscrie printre populismele lui binecunoscute pentru atragerea de voturi. Baiul este că, încet-încet, începe să moară o iniţiativă excelentă fără să fi atins măcar în parte cele propuse la început.


Ilona-Ibolya André este biochimist şi redactor MaghiaRomânia. Opiniile individuale ale redactorilor nu reprezintă în mod obligatoriu opinia întregii echipe MaghiaRomânia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite