Tomac (PMP), despre rezoluţia privind autonomia: Semnalul dat este condamnabil şi de nepermis, întrucât alimentează divizarea societăţii

Eugen Tomac FOTO Eduard Enea

Deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară, critică dur semnarea de către formaţiunile politice maghiare din România a unei declaraţii comune în vederea armonizării conceptelor de autonomie. Potrivit liderului deputaţilor PMP, acest gest reprezintă o provocare grosolană spre a crea tensiuni inutile în România, mai ales ca acesta vine exact la începutul unui an aniversar, anul Centenarului Unirii.

„Sunt de-a dreptul revoltat de această atitudine politică provocatoare pe care liderii maghiari au ales să o adopte la începutul anului în care sărbătorim Centenarul Unirii. Consider această abordare total neinspirată şi dăunătoare. Semnalul dat astăzi de partidele maghiare din România este condamnabil şi de nepermis, întrucât alimentează divizarea societăţii. Este de neînţeles cum oameni care au avut şi au funcţii în statul român îşi permit cu atâta imprudenţă să promoveze subiecte şi acţiuni care în loc să unească, dezbină.”, a declarat deputatul Eugen Tomac.

Preşedintele executiv al PMP a subliniat că România a dat dovadă dintotdeauna de bună înţelegere şi respect faţă de minorităţi. În schimb, „politicienii maghiari din ţara noastră aleg să ne sfideze, testându-ne limitele, şi aşa împinse mult prea mult.

„Credem că este cazul să se oprească aici. De fapt, astfel de abordări radicale şi provocatoare sunt o capcană pentru cetăţenii români vorbitori de limba maghiară. Acestea creează confuzie, duc la dezbinare şi încurajează un discurs extermist care nu îşi are locul. Este inadmisibil să tolerăm în România anului 2018 astfel de excese ale unor oameni ce deţin demnităţi în statul român”, a conchis Eugen Tomac.

Cele trei formaţiuni politice maghiare - UDMR, PPMT şi PCM - au semnat luni, la Cluj, o rezoluţie care arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină „o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că „administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.