Scandal diplomatic între România şi Ucraina

Scandal diplomatic între
România şi Ucraina

Petro Proşenko şi Klaus Iohannis avea relaţii cordiale

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anulat vizita programată în luna octombrie la Kiev, după ce noua lege a Educaţiei din Ucraina îi afectează pe etnicii români. În replică, diplomaţia ucraineană a taxat gestul preşedintelui Iohannis. În hora declaraţiilor a intrat şi fostul şef de stat, Traian Băsescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a contramandat vizita în Ucraina. programată pentru octombrie, şi a anulat şi vizita pe care trebuia să o aibă preşedintele Parlamentului din Ucraina în România. Decizia preşedintelui vine după ce Kievul a adoptat o Lege a Educaţiei care limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400 de mii de etnici români această ţară. „Am fost foarte, foarte neplăcut suprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei care, fără să anunţe partenerii - şi noi suntem parteneri ai Ucrainei - a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulţi români în Ucraina. Pot să vă spun în premieră că ideea mea cu vizita în Ucraina era să mergem împreună ( cu preşedintele Ucrainei, Petro Poreşenko – n.r.) în zona Bucovinei, unde sunt mulţi români ucraineni, să subliniem că ne preocupă situaţia“, a declarat Klaus Iohannis, în SUA, unde a participat la reuniunea ONU.

Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe preşedintele Poroşenko pe holurile ONU. I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această Lege a Educaţiei şi că sunt neplăcut surprins de această evoluţie, a mai spus Iohannis.

În replică, Ministerul ucrainean de Externe a reacţionat aspru. „Suntem decepţionaţi de refuzul României de a purta un dialog între lideri şi că sunt preferate declaraţiile în scopuri de politică internă“, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean.

Fostul preşedinte Traian Băsescu l-a criticat pe Klaus Iohannis pentru că a ales să-şi anuleze vizita în Ucraina. „Reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a Educaţiei încă nu a fost promulgată“, scrie Traian Băsescu la începutul unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

Fostul preşedinte a arătat cum ar fi procedat el dacă s-ar fi aflat la conducerea ţării.  „La limită, dar încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat, iar după discuţiile bilaterale, la declaraţia comună în faţa presei, Preşedintele României trebuia să exprime acolo, la Kiev, punctul de vedere susţinut în discuţii şi concluziile la care s-a ajuns. Putea fi un mare succes sau un mare eşec, dar românii din Ucraina ar fi ştiut că Preşedintele României i-a apărat până la capăt. Din păcate, anulând vizita, am părăsit bosumflaţi «câmpul de bătălie» înainte de a trage «ultimul cartuş»“, a arătat  Băsescu.

Bucureştiul s-a trezit după o săptămână

Parlamentul României a adoptat, abia miercuri, în plenul reunit, cu unanimitate de voturi, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev soluţionarea rapidă a situaţiei privind noua Lege a Educaţiei. „Parlamentul atrage atenţia că protecţia, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autorităţile ucrainene”, se arată în declaraţie.

Plenul reunit a aprobat şi deplasarea în Ucraina a unei delegaţii de senatori şi deputaţi „pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente, în scopul soluţionării conform standardelor europene a situaţiei apărute după adoptarea de către legislativul de la Kiev a noii legi a educaţiei“.

Noua lege a educaţiei din Ucraina introduce sistemul de 12 clase şi prevede ca limbile minorităţilor să fie predate doar în grădiniţe şi în clasele I-IV.

Citeşte şi:

 

 

citeste totul despre: