Radu Câmpeanu a murit. Cum îşi aduc aminte politicienii de primul preşedinte al PNL după 1989

Cei mai mulţi politicieni şi-l amintesc pe Radu Câmpeanu ca pe unul din liderii politici care au marcat revenirea României la un regim democratic şi cel care a reîntemeiat Partidului Naţional Liberal, fiind primul preşedinte al PNL după 1989. Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, fost preşedinte PNL, spune că trupul neînsufleţit a lui Radu Câmpeanu ar putea fi depus la Senat, dacă va dori şi familia.

Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL după căderea regimului comunist, a murit, miercuri, la vârsta de 94 de ani. Vestea trecerii în nefiinţă a lui Radu Câmpeanu a fost primită cu trsiteţe de întreaga clasă politică. 

„Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a fost mesajul preşedintelui Klaus Iohannis. 

Prim-ministrul Dacian Cioloş a spus că Radu Câmpeanu a fost printre primii care a afirmat că locul României este în UE. ”Radu Câmpeanu a fost una dintre personalităţile politice care a contribuit în mod definitoriu la evoluţia societăţii româneşti după 1990, atât prin reclădirea Partidului Naţional Liberal, cât şi prin susţinerea libertăţilor şi valorilor democratice, ca fundamente ale drumului pe care România îl reconstruia. A fost printre primii lideri politici din România anilor '90 care a văzut drumul ţării noastre alături de naţiunile europene, ceea ce doar oameni cu viziune, dedicaţi valorilor şi principiilor democratice, au capacitatea şi forţa să facă”, se arată în mesajul lui Cioloş.

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat, penru News.ro, referindu-se la moartea fostului lider liberal Radu Câmpeanu, că este o ”grea şi dureroasă pierdere” pentru partid. „Îl cunosc de o viaţă politică pe Radu Câmpeanu şi îmi este foarte greu, am fost luat prin surprindere de sfârşitul lui. Este o mare pierdere, o grea şi dureroasă pierdere pentru partidul nostru tocmai acum, când ar fi trebuit să fim cât mai mulţi împreună şi să ne folosim de experienţa lui, dar aşa a fost să fie. Sunt foarte trist, Dumnezeu să-i dea odihna pe care nu prea a avut-o în viaţă şi să ni-l amintim întotdeauna ca pe unul din marii conducători ai partidului nostru”, a spus preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, cel care i-a succedat lui Câmpeanu la preşedinţia PNL. 

„Îi datorăm reînfiinţarea partidului“

Partidul Naţional Liberal a transmis un comunicat de presă în care a punctat ceea ce a reprezentat Radu Câmpeanu pentru renaşterea PNL. „Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL de după căderea comunismului, dar şi cel căruia îi datorăm reînfiinţarea partidului în primele zile ale anului 1990. Radu Câmpeanu rămâne în memoria Partidului Naţional Liberal, alături de precedesorii săi, pentru devotamentul de care a dat dovadă în a reînvia democraţia românească într-o perioadă esenţială pentru parcursul ulterior al ţării noastre. Îi datorăm seniorului Radu Câmpeanu meritul de a fi participat, cu înţelepciune, la procesul de unificare a curentelor liberale într-un singur partid şi de a fi pus, împreună cu preşedintele Mircea Ionescu Quintus, temelia pe care s-a construit mare PNL. Radu Câmpeanu se află astăzi alături de marii săi înaintaşi. Dumnezeu să-l odihnească!”, se arată într-un comunicat de presă. 

Ar putea fi depus la Senat

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost preşedinte al PNL, a vorbit despre curajul de care a dat dovadă Radu Câmpeanu, ca tânăr liberal, de a se opune regimului comunist. ”În primul rând este de subliniat curajul pe care l-a avut în calitate de membru al conducerii tineretului liberal să înfrunte opresiunea regimului comunist şi a instrumentelor Regimului, adică Securitatea de la acea vreme, pentru că nu a vrut să renunţe la convingerile sale politice de tânăr fiind. Drept urmare a fost închis pentru o lungă perioadă de vreme. După perioada de închisoare a urmat o perioadă de domiciliu forţat pentru ca apoi să ia calea exilului”, a povestit şeful Senatului, pentru news.ro. 

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu spune că trupul neînsufleţit as lui Radu Câmpeanu ar putea fi depus la Senat, dacă familia va fi de acord. „Familia nu a cerut aşa ceva. Eu pot să ofer această posibilitate şi fără îndoială o s-o fac, dar familia este cea care trebuie să hotărască în final. Dacă familia doreşte, există posibilitatea aceasta", a spus Tăriceanu, miercuri, pentru Agerpress. Radu Câmpeanu a fost senator şi vicepreşedinte al Senatului. 

Lângă Havel, Walesa, Goncz, Jelev

Fostul preşedinte Emil Constantinescu evocă imaginea lui Câmpeanu la 20 de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est: „Păstrez în amintire imaginea lui Radu Câmpeanu din sala Senatului Parlamentului României, în decembrie 2009, când la Bucureşti s-au aniversat douăzeci de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est. Erau prezenţi personal sau prin mesaje filmate toţi liderii care schimbaseră istoria Europei - Havel, Walesa, Goncz, Jelev şi ceilalţi primii preşedinţi democraţi. Locul lui Radu Câmpeanu era acolo şi aşa va rămâne pe drept în istorie, chiar dacă el nu a avut şansa să câştige alegerile prezidenţiale din 1990, precum ceilalţi“, a transmis Emil Constantinescu.

„Curajul său de a veni din liniştea Parisului în România mineriadelor, înţelepciunea politică de a reînfiinţa un mare partid istoric şi prestaţia plină de eleganţă din campania electorală prezidenţială nu pot fi uitate. Chiar dacă ulterior a luat şi decizii politice discutabile, acestea nu pot umbri rolul major pe care Radu Câmpeanu l-a jucat în construirea unei opoziţii democratice reale. Şi nici comportarea sa demnă şi curajoasă din timpul detenţiei în temniţele comuniste, unde nu şi-a trădat idealurile liberale pe care le-a apărat apoi cu consecvenţă şi în cadrul exilului românesc anticomunist", a mai spus Constantinescu. 

„Un partener pentru reconstrucţia instituţională a României“

Fostul preşedinte Ion Iliescu, contracandidatul lui Radu Câmpeanu la primele alegeri prezidenţiale după 1990, spune că fostul lider PNL a contribuit la construitrea unui climat politic normal. „A fost un om dedicat ideii de servire a interesului public, un continuator al valorilor şi proiectelor liberalismului românesc interbelic. Am găsit în Radu Câmpeanu un partener pentru reconstrucţia instituţională a României, pentru construirea unui climat politic normal, pentru revenirea României în concertul european, unde ne este locul. Dezbaterea noastră, a celor trei candidaţi la Preşedinţia României, în mai 1990, a fost un model de demers public, în care fiecare şi-a susţinut cu decenţă şi tărie proiectele şi viziunile despre viitorul ţării“, rememorează Ion Iliescu dezbaterea la care a participat alături de Radu Câmpeanu şi de Ion Raţiu. Radu Câmpeanu a fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN). 

Tot de primii ani de după Revoluţie îşi  aduce aminte şi preşedintele SD Liviu Dragnea. „Am aflat cu tristeţe despre decesul lui Radu Câmpeanu. A fost unul dintre liderii politici care au avut o contribuţie majoră în tranziţia României la democraţie. Doresc să transmit sincere condoleanţe familiei! Dumnezeu să-l odihnească!“, a transmis Dragnea. 

Fost şef al Tineretului LIberal

 Şef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, Radu Câmpeanu a fost student în decursul războiului. După război, Radu Câmpeanu a participat la manifestaţiile anti-comuniste din 24 - 28 februarie 1945. Arestat în 1948, a petrecut mai mulţi ani în închisorile comuniste.

După eliberarea sa ca deţinut politic, a emigrat  împreună cu soţia sa Monica Papadopol şi cu fiul lor Barbu, în Franţa. În 1990 revine în ţară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui preşedinte va fi între 1990 şi 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul Bucureşti. A fost candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990, când a obţinut 10,64 % din voturi şi s-a plasat pe locul 2, după Ion Iliescu.  A fost ales senator de Bucureşti şi vicepreşedinte al Senatului. În perioada februarie – mai 1990 a fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.

Înainte de alegerile parlamentare din 1992 a pledat pentru ieşirea PNL din CDR, iar partidul a ratat intrarea în Parlament, obţinând un scor sub 3%.Deputaţii şi senatorii liberali grupaţi în Consiliul pentru Refacerea PNL au obţinut pe 28 februarie 1993 înlăturarea lui Radu Câmpeanu de la conducerea PNL. În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales Mircea Ionescu-Quintus. Cu toate acestea, a fost ales vicepreşedinte al PNL, dar în urma contestării eşuate în instanţă a noii conduceri a partidului a fost retras din funcţie.

Instanţa a recunoscut totuşi înfiinţarea unui nou partid liberal, PNL-Câmpeanu. În noiembrie 1996 va candida din nou la preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberal Ecologiste , obţinând însă doar 0,35% din voturi.

După acest moment, PNL-Câmpeanu începe discuţiile pentru fuziunea cu PNL condus de Mircea Ionescu-Quintus, tratative care se vor prelungi mai mulţi ani.

Ales senator de Bucureşti în 2004

La Congresul PNL din septembrie 2003 este adoptată decizia comasării prin absorbţie a PNL-Câmpeanu, acesta fiind radiat astfeldin registrul partidelor politice.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, fostul lider al PNL a fost ales senator de Bucureşti pe listele Alianţei DA, PNL-PD. În 2008, la finalul mandatului, Câmpeanu a anunţat că nu va mai candida din nou în alegeri, precizând că doreşte să-şi scrie memoriile.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.