Politicienii împrumută: din cinci lei îţi dau o sută

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cristian Adomniţei (PNL), Ovidiu Silaghi (PNL), Cătălina Ştefănescu (PSD) FOTO Adevărul
Cristian Adomniţei (PNL), Ovidiu Silaghi (PNL), Cătălina Ştefănescu (PSD) FOTO Adevărul

Agenţia Naţională de Integritate pare să fi scăpat din vedere un fenomen tot mai frecvent: împrumuturile pe care politicienii susţin, în declaraţiile de avere, că le-ar fi acordat, dar care nu se justifică prin prisma veniturilor oficiale

Articol scris de Sorin Semeniuc, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie

 

La începutul anului 2001, la câteva săptămâni după ce a fost numit ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu şi-a vândut firma, cu un milion de dolari, patronilor de la compania Luxten. Au urmat contracte fructuoase între părţi: Luxten a devenit unul dintre primii „băieţi deştepţi“ din energie. Acum, după mai bine de zece ani, Dan Ioan Popescu luptă în justiţie să nu-i fie confiscat un milion de dolari pe care nu şi-l poate justifica în averea sa. Pare-se că e acel milion.

Tot zece ani i-a luat Justiţiei ca să mai rezolve un caz. În 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis confiscarea a 130.000 de dolari de la un anume Dan Vele, fost administrator la RIAL Braşov, o societate din subordinea Consiliului Judeţean Braşov. Instanţa a stabilit că acesta a încercat să-şi ascundă veniturile excedentare printr-o suveică a împrumuturilor. Din cercetări s-a dovedit că Vele ar fi convins şase persoane, majoritatea fără posibilităţi financiare, să declare că i-au împrumutat 158.000 de dolari în perioada 2001-2002.

Alibi pentru şpagă?

Aceste cazuri fac însă parte din pionieratul escamotării veniturilor ilicite ale funcţionarilor şi demnitarilor. Între timp, a apărut un fenomen care pare să fi scăpat din atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate: împrumuturile uriaşe pe care le oferă – sau pretind că le oferă în declaraţiile de avere – politicienii şi funcţionarii, atât unor persoane fizice, cât şi unor companii. De multe ori, aceste sume nu se regăsesc în veniturile oficiale încasate de aceştia, ceea ce naşte o bănuială legitimă: nu cumva
aceşti bani, pretins împrumutaţi altora, reprezintă pre-constituirea viitoarelor venituri ceţoase, astfel încât sumele colaterale obţinute în timpul mandatului să poată fi justificate ulterior? Am lecturat numeroase declaraţii de avere şi, fără a avea pretenţia că am spus totul, am dat peste câteva situaţii cel puţin bizare.

Adomniţei: conturile cresc în loc să scadă

Conform unei declaraţii de avere din aprilie 2012, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei (PNL), a împrumutat în 2011 firmei Centrul Medical Bucovina SRL Suceava suma de 280.000 de lei. Societatea a fost înfiinţată în luna august 2011, Adomniţei deţinând 30% din acţiuni. În mod paradoxal, comparând acest document cu cel anterior, suma nu poate fi justificată. Nu a vândut bunuri, a făcut un credit de 10.700 de lei, iar veniturile din 2011 ale familiei Adomniţei au fost de 97.754 lei. În acelaşi timp, suma din conturi a crescut cu 31.125 lei, singura scădere fiind la conturile în euro, de unde au dispărut 1.300 de euro. Chiar dacă n-ar fi cheltuit niciun ban din venituri şi dacă s-ar adăuga suma împrumutată de la bancă, dar şi cei 1.300 de euro, şi tot nu ar ieşi la socoteală circa 165.000 de lei. Mai mult, nu s-ar explica creşterea sumei din conturile în lei.

Adomniţei este destul de vag în a justifica diferenţa. Într-un răspuns scris, făcând trimitere la o declaraţie de avere din 2008, el afirmă: „Consultând eventual şi restul declaraţiilor de avere ulterioare se poate lesne observa că nu au intervenit modificări majore în lista de proprietăţi sau investiţii. Acest lucru s-a datorat într-o mare măsură apariţiei crizei financiare care a determinat un caracter foarte prudent al plasamentelor, caracter păstrat până în acest moment. Vă mai precizez că la sfârşitul lunii octombrie 2008, cursul de schimb era în jurul valorii de 3,7 lei/1 euro“. Cercetarea tuturor declaraţiilor de avere disponibile nu lămureşte însă misterul.

Suveicile lui Ovidiu Silaghi

Deputatul Ovidiu Silaghi (PNL), fost ministru al IMM-urilor în Guvernul Tăriceanu şi al Transporturilor în Guvernul Ponta I, a menţionat faptul că a împrumutat 80.000 de euro fostului său consilier Prinzinger Attila Andreas şi 145.030 lei firmei Severalis, iar soţia sa 1,2 milioane lei şi 392.478 euro firmei Persona SRL (în perioada 2000-2012), precum şi 144.836 lei şi 52.346 euro firmei Italia Trend.

La aceste firme este acţionar Silaghi sau soţia sa. În primii şapte ani de activitate (2005-2011), Severalis a avut fie cifre de afaceri zero, fie nu a depus bilanţ. Suma uriaşă împrumutată către Persona SRL nu apare decât în declaraţiile de avere ale lui Silaghi din 2012, şi în nici una dintre cele depuse în intervalul 2004-2008, deşi deputatul susţine că ar fi fost acordate începând cu anul 2000.

Italia Trend a înregistrat pierderi de peste 400.000 de lei în primii patru ani de activitate (2008-2011), în timp ce, în aceeaşi perioadă, Persona SRL a avut pierderi de circa 1,5 milioane lei. Din declaraţiile de avere disponibile pentru perioada 2004-2012 reiese că veniturile familiei Silaghi au provenit doar din calitatea sa de deputat sau ministru, fără dividende, conturi sau credite care să justifice sumele de mai sus. În toţi anii de activitate, cele trei firme au avut profit doar de patru ori, cel mai mare fiind de 110.000 de lei.

În noiembrie 2012, ANI a stabilit că Silaghi a cheltuit mai mult decât a încasat, cercetarea fiind valabilă însă doar pentru perioada mai-octombrie a aceluiaşi an (în mai 2012 devenise ministru, iar între 2009 şi aprilie 2012, nefiind ales/numit într-o funcţie publică, nu a depus declaraţii de avere). Doar pentru acele cinci luni, ANI a stabilit că Silaghi nu a putut justifica aproape 50.000 de euro, instituţia sesizând Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor. „Regret, nu comentez la aceste întrebări, deoarece am introdus o acţiune în instanţă şi este normal să nu mă refer la aceste probleme“, a fost răspunsul lui Silaghi, prin e-mail, la solicitarea unui interviu.

Juridic, lucrurile sunt confuze încă. Pe 18 martie 2013, Secţia de contencios a
Curţii de Apel Bucureşti i-a respins însă acţiunea prin care a cerut anularea raportului ANI, dar Comisia de cercetare a averii de pe lângă aceeaşi instanţă a clasat sesizarea ANI.

Secretara lui Dragnea şi mama ei mai fricoasă

O situaţie hilară apare în cazul familiei deputatului de Teleorman Cătălina Ştefănescu (PSD), cunoscută sub renumele de „Secretara lui Liviu Dragnea“. Mama acesteia, Cristiana Barbu, în calitate de angajată la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vâlcea, a menţionat în 2012 un împrumut de 54.000 de euro, pentru 34 de ani, primit de la fiica sa. Nu acelaşi lucru apare la Ştefănescu, care scrie despre 53.765 euro, credit făcut la o bancă, pentru 40 de ani. „Mama m-a girat pentru împrumutul la bancă. A greşit de frică, pentru că acum toată lumea e pasionată de studiul declaraţiilor de avere“, explică deputata. 

În cazul fostului director general al CFR Călători SA, Alexandru Noapteş (PDL, foto dreapta), ANI a decis sesizarea Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti după ce inspectorii au calculat în 2011 că nu poate justifica circa 2,8 milioane de euro din avere. Şi Noapteş avea trecută în 2008, drept împrumutată către două persoane şi o firmă, o sumă colosală: 1 milion de euro. În decembrie 2011, Comisia a decis că Noapteş nu poate justifica 6,3 milioane lei.

Alexandru Noaptes PDL FOTO Adevarul

Oajdea: „Nu dau explicaţii pentru munca mea“

Deputatul Daniel Oajdea (actual PP-DD, ex-PDL, foto dreapta) a împrumutat, în timp, firmei Concurs SRL, pe care o controlează indirect, 280.000 de lei, iar din această sumă, 145.000 de lei numai în perioada 2007-2012. Conform declaraţiilor de avere depuse în această perioadă, familia Oajdea a câştigat circa 270.000 de lei şi a recuperat un împrumut de 10.000 de euro de la o persoană fizică. Banii dintr-un cont de 160.000 de euro care a scăzut la 35.000 de euro în perioada aprilie-decembrie 2008 au contribuit, cel mai probabil, la finanţarea unei costisitoare campanii electorale în 2008, când Oajdea a fost ales deputat PD. Oficial, el a declarat suma de 72.000 de lei donată partidului în acel an.

daniel oajdea ppdd FOTO Mediafax

Întrebat asupra provenienţei fondurilor împrumutate firmei, ieşeanul a declarat: „Sumele de bani din declaraţia mea de avere din 2013 apar şi în declaraţiile de avere date cu 9 ani în urmă, înainte de a avea demnităţi publice. Nu dau explicaţii pentru munca mea şi a familiei mele.“ ;

Colegul din politică, mai sigur decât banca

Eugen Ţapu Nazare, senator PNL de Neamţ, s-a dovedit extrem de generos cu un coleg din politică: deşi nu are decât o casă în Roman şi bijuterii şi ceasuri de 15.000 de euro, fără nici un leu în conturi, i-a împrumutat acestuia 700.000 de lei.

Banii îi obţinuse din recuperarea unor creanţe de la o firmă la care deţine acţiuni şi care în primii patru ani de activitate (2008-2011) a înregistrat doar pierderi: 1,1 milioane de lei în total. Ţapu Nazare spune că „suma provine din vânzarea acţiunilor la acea firmă, sumă pe care am împrumutat-o unui prieten aflat la nevoie“.

Avea de primit 500.000 de euro, dar plătea patru rate

Sorin Trandafirescu (PNL) a fost mulţi ani şef al Diviziei Patrimoniu din cadrul Regionalei CFR Iaşi, fiind în prezent director în CNCFR. De mai mulţi ani, în declaraţiile sale de avere figurează suma de 500.000 de euro împrumutată unui anume Victor Lefter.

Familia Trandafirescu locuieşte în municipiul Iaşi, într-un apartament de pe o stradă periferică, Ciurchi, deţine un teren într-o comună, cumpărat în 2002, conduce un Subaru, are bijuterii de 5.000 de euro şi la un moment dat achita ratele la patru credite simultan. În prezent, Trandafirescu mai are un credit de 40.000 de lei, scadent în 2016. Pentru 2012, soţia sa nu figurează cu venituri. „Există o cercetare a ANI demarată pe acest subiect. Ţin să vă arăt acte care să dovedească provenienţa banilor“, a fost pretextul prin care Trandafirescu a cerut un răgaz pentru o întâlnire, pentru ca la momentul respectiv să nu mai răspundă nici la telefon, nici la SMS-uri.  

Deputatul Lucian Ciubotaru (PNL), care a acordat 1 milion de lei „credit fără dobândă“ unei societăţi la care este acţionar şi 164.700 lei alteia, spune că banii au provenit dintr-un spaţiu comercial pe care l-a vândut acum 3-4 ani, dar şi dintr-un credit: „Eu am toate actele care justifică sumele, dar, într-adevăr, banii împrumutaţi firmelor ridică semne de întrebare“. Dragoş Luchian, actual senator PNL, în trecut viceprimar al municipiului Bacău, a menţionat 200.000 de euro acordaţi societăţii Total Market SRL din care deţine 50%. „Am vândut trei apartamente şi i-am investit în această afacere“, explică Luchian.

Sute de mii de euro din nimic

Un fenomen fără o explicaţie aparentă a avut în două declaraţii depuse în 2012 de deputatul PNL de Suceava, Alexandru Băişanu. Dacă în aprilie (candidat la locale) deţinea două case, un teren, un autoturism, bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 95.000 de euro, 100.000 de euro în cont şi 46.000 de euro împrumutate firmei Delsan Impex, în octombrie (candidat la parlamentare), fără ca nimic altceva să se fi modificat la capitolele imobile sau conturi, au răsărit alte două împrumuturi, de 100.000 şi 150.000 de euro, către Media Ten Productions SRL şi o persoană fizică.

Confuzia devine totală într-o declaraţie semnată în decembrie 2012, după ce a devenit deputat: din nou, fără nici o vânzare imobiliară sau scădere de conturi, familia Băişanu apare şi ca deţinătoare a unui spaţiu comercial de 360 mp, cumpărat în acelaşi an, precum şi a unui Audi. Băişanu este conferenţiar la Universitatea din Suceava, nu este asociat la vreo firmă, iar soţia este medic stomatolog. Delsan şi Media Ten Productions sunt firmele părinţilor lui Băişanu.

Nu se explică deloc de unde a avut pentru împrumut cei 250.000 de euro. După mai multe amânări, deputatul a declarat că nu a avut timp să verifice în acte situaţia celor două împrumuturi din cauza unei boli a soţiei şi a adăugat ezitant că suma provine „din mai multe locuri“, inclusiv economiile sale, fiind om de afaceri anterior intrării în politică. ;

Fenomen: refuzul menţionării numelui celor împrumutaţi

Preşedintele ANI, Horia Georgescu, ezită să recunoască faptul că acest tip de împrumuturi, acordate de către politicieni sau funcţionari publici, reprezintă un „călcâi al lui Ahile“ legislativ în tentativa de demascare a fondurilor ilicite dobândite de cei cercetaţi de către instituţia pe care o conduce.

Una dintre dificultăţi este faptul că este greu de dovedit dacă aceste împrumuturi sunt fictive sau reprezintă o tentativă de „albire“ a banilor negri.

Împrumuturile pot fi de două feluri. Cu acte, semnate în faţa unui notar sau, eventual, „pe un şerveţel, la restaurant“, după cum spune un notar ieşean. Ori fără acte, bazate pe încrederea dintre părţi. Ultima situaţie este riscantă pentru creditor în cazul în care întâmpină dificultăţi în recuperarea banilor, în timp ce semnarea unui document îi permite să se adreseze instanţei de judecată.

„Este modalitatea perfectă prin care politicienii îşi ascund banii negri“, a afirmat acelaşi notar. Conform preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, nu există în lege o reglementare specială sau nişte norme specifice asupra modului în care trebuie completată această rubrică, aşa cum nu există nici pentru celelalte.

Împrumuturile acordate în nume personal apar la punctul IV 2 din declaraţii, alături de hârtiile de valoare deţinute şi acţiunile sau părţile sociale în societăţi comerciale. Există deseori tendinţa ca politicienii sau funcţionarii să trateze cu neseriozitate rubrica, refuzând, de exemplu, să treacă numele persoanelor fizice împrumutate. „Riscă să fie sancţionate cu o amendă de 2.000 de lei şi să pornim verificarea din oficiu a averii“, spune Georgescu. 

Această anchetă jurnalistică este derulată în cadrul programului „Grants for Investigative Journalism“, organizat de Fundaţia Freedom House România, cu sprijinul financiar al U.S. Department of State şi al Ambasadei Franţei în România. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului şi nu reflectă neapărat punctul de vedere sau poziţia U.S. Department of State şi a Ambasadei Franţei în România.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite