Pilonul 2 de pensii: şantaj de partid şi de stat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dezlănţuirea premierului Tudose la adresa băncilor pare a fi preambului la atacul împotriva pensiilor private
Dezlănţuirea premierului Tudose la adresa băncilor pare a fi preambului la atacul împotriva pensiilor private

Nu ştiu dacă premeditat sau din pură întâmplare, dar discuţiile care se poartă de câteva luni asupra Pilonului 2 de pensii private au căpătat forma unui şantaj. În care şantajist este Guvernul, şantajaţi sunt administratorii fondurile private de pensii, iar victime fără replică sunt milioanele de salariaţi care contribuie la Pilonul 2. Să detaliem cifrele şantajului.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat că vrea să reducă cu 2,5% contribuţiile la Pilonul 2 de pensii private. Adică de la 5,1% din salariul brut, cât sunt acum, la 2,6%.

A ieşit cu scandal în piaţa publică, aşa că Liviu Dragnea a declarat că, de fapt, e vorba despre eliminarea comisionului de 2,5% pe care îl încasează administratorii fondurilor de pensii private.

Problema e că fiecare dintre cei doi se referă, de fapt, la alt 2,5%. Căci pentru cei care au minime cunoştinţe de aritmetică, e important şi la ce aplici acest procent. Procentul ministrului Mişa se aplică la întreg salariul brut, iar al lui Dragnea se aplică la 5,1% din salariul brut, adică la cota care merge către pensii private.

Să luăm, ipotetic, un salariu brut de 3.000 de lei. Cota care merge către Pilonul 2 este acum de 153 de lei lunar. Mişa vrea ca pe viitor, din această sumă, 75 de lei să meargă în sistemul public de pensii, iar în sistem privat să rămână doar 78 de lei.

Dragnea vorbeşte de comisionul administratorilor, care e de 2,5% din 153 de lei, adică fix 3,82 de lei. Banii ăştia, 3,82 de lei pe lună, vrea de fapt să ni-i salveze Dragnea din ghearele administratorilor fondurilor private.

Dar să vedem ce pisică le arată fondurilor de administrare fiecare dintre cei doi demnitari.

Potrivit legii, administratorii pensiilor private primesc lunar două tipuri de comisioane: 2,5% din viramentele salariaţilor (înainte ca acestea să fie convertite în unităţi de fond) şi 0,05% din activul net al fondului (care include tot ce s-a acumulat de la înfiinţare, plus randamentele obţinute). Potrivit unor surse din piaţă, în valoare absolută, cele două comisioane sunt aproximativ egale.

Prin urmare, dacă se va aplica soluţia Mişa, adică înjumătăţirea cotei de 5,1% din salariul brut care merge către Pilonul 2, administratorii vor pierde aproximativ un sfert din veniturile pe care le realizează acum. În aceeaşi ipoteză, Guvernul câştigă o sursă suplimentară de cârpit bugetul pensiilor publice, iar cetăţenii plătitori pierd cel mai mult: jumătate din sumele virate pentru viitoarele lor pensii private.

În schimb, dacă se va aplica soluţia Dragnea, adică eliminarea completă a comisionului de 2,5% din contribuţii, fondurile de administrare vor pierde jumătate din veniturile pe care le au acum. În acest caz, Guvernul nu câştigă nimic, iar cetăţenii vor câştiga câţiva lei în plus la pensia privată (spre exemplu, 3,82 de lei la un salariu brut de 3.000 de lei).

Cum Guvernul este titularul deciziei, iar o decizie pare că se va lua, şantajul acestuia către fondurile de administrare este următorul: „De pierdut oricum pierdeţi, alegeţi însă cât: un sfert sau jumătate din ce câştigaţi acum?“.

Logica imediată ne spune că administratorii vor prefera să piardă doar un sfert, adică să înghită fără opoziţie înjumătăţirea cotei de contribuţie (soluţia Mişa). Guvernul va câştiga banii necesari pentru finanţarea pomenilor electorale pe care le-a promis, iar milioanele de contribuabili vor pierde jumătate din contribuţiile la viitoarele pensii private.

Şi dacă mă înşel? Şi dacă fac un proces de intenţie firmelor de administrare când afirm că vor ceda şantajului? Aş vrea să mă înşel, dar nu pot uita episodul din 11 aprilie. Atunci, fondul de administrare NN Pensii a trimis clienţilor un mesaj în care îi avertiza că e posibil să se întâmple ceva cu pensile lor private, de la reducerea contribuţiilor şi până la naţionalizarea completă, şi să se informeze constant asupra acestei chestiuni.

Guvernul a negat vehement orice intenţii de această natură, Liviu Dragnea a cerut sancţiuni, iar Autoritatea pentru Supraveghere Financiară s-a executat: preşedinta NN Pensii a fost revocată din funcţie, iar fondul a primit o amendă usturătoare, de 750.000 de lei.

Avertismentul, iată, s-a dovedit a fi corect. Revocarea preşedintei şi amenda administrată ne apar acum, fără doar şi poate, ca o mare nedreptate. Cu toate acestea, conducerea NN Pensii a decis să nu conteste amenda în Justiţie. Şi cine preferă să suporte o nedreptate, deşi ştie că are căi de a o repara? Doar cei care nu vor să piardă încă şi mai mult.

Mă tem că aceeaşi strategie se va aplica şi acum, când atacul Guvernului la pensiile private nu mai e o chestiune de dacă, ci doar una de când şi cum. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite