O mână de ajutor pentru ministrul Teodorovici. De unde poate face economii Ministerul Educaţiei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În sfârşit, premierul Dăncilă şi ministrul Teodorovici recunosc, cu jumătate de gură, că nu au bani la buget. Teodorovici spune că deficitul bugetar e foarte mare, 11 miliarde lei (de fapt 14,7, conform execuţiei bugetare la 5 luni), şi că la rectificarea bugetară din iulie se va face o evaluare şi va propune reducerea personalului din unele ministere şi agenţii. Nu este prima dată când ameninţă cu reducerea personalului bugetar.

Nu s-a trecut efectiv la disponibilizări, în principal din cauza protestelor sindicale. Se pare că de data aceasta s-a ajuns la fundul sacului bugetar, şi există riscul depăşirii deficitului de 3%, impus de tratatele cu UE.

Organigrama Ministerului Educaţiei

În condiţiile în care învăţământul este la pământ (48% dintre absolvenţii clasei a VIII-a nu ştiu cele patru operaţii şi formule simple de arii şi volume), cum se justifică chetuielile din învăţământ? Funcţionăm cu un randament de 50%? Cine-şi mai permite aşa ceva?

La Ministerul Educaţiei avem 10 Direcţii Generale, 23 de Direcţii, 12 Servicii, 4 Birouri şi 11 Compartimente. În total circa 550 de salariaţi. La care se adaugă personalul din Inspectoratele Şcolare, circa 2000 de persoane. Ministerul Educaţiei are, aşadar, personal de conducere de 2550 de persoane. Unde sunt rezultatele? Se justifică toate aceste posturi? Aşteptăm analiza guvernului şi a Ministerului de Finanţe.

Pentru câţi elevi plătim salarii şi cheltuieli de funcţionare?

Aici avem o mare necunoscută, nici ministrul Educaţiei nu poate să lămurească cifrele.

Iată declaraţiile ministrului Andronescu.

„Dacă este să comparăm numărul de elevi înscrişi în sistem în prezent faţă de acum 15 ani, constatăm că este o diferenţă de un milion şi jumătate de elevi. Nu sunt scoşi din înmatriculările din sistem. De ce? Pentru că finanţarea este per capita. Şi atunci sunt foarte mulţi elevi care, teoretic, aparţin învăţământului obligatoriu, dar, fiind plecaţi cu părinţii, nu îi mai regăsim la examene”.

Dacă ministrul Educaţiei constată acest lucru, rezultă că are bază de date care a condus-o la asemenea concluzie. Şi banii, banii destinaţi acestui milion şi jumătate de elevi, unde se duc?

La utima Evaluare Naţională, erau înscrişi în clasa a VIII-a 175.400 de elevi, şi s-au prezentat la examen 146.100. Aproape 30.000 de elevi au dispărut. Câţiva, puţini, or fi fost corigenţi sau repetenţi. Dna Andronescu explică foarte clar. Elevii plecaţi cu părinţii în străinătate, sau care au abandonat şcoala, nu sunt scoşi din evidenţele şcolare pentru ca şcolile să beneficieze în continuare de finanţarea per capita, provenită dintr-un număr cât mai mare de elevi. Chiar dacă nu există fizic în şcoli.

Presupunând că situaţia este asemănătoare la toate clasele de liceu şi gimnaziu (la liceu situaţia abandonului şcolar este mult mai gravă), rezultă un număr aproximativ de 240.000 de elevi, pentru care statul plăteşte degeaba salariile şi cheltuielile de functionare ale şcolilor. Pentru că ei nu există fizic în şcoli. Asta înseamnă aproximativ 8500 de clase, 17.000 de cadre didactice, care nu se ştie pentru ce primesc salarii. Probabil funcţionează cu clase care în scripte figurează cu 25-30 de elevi, iar fizic, în bănci, sunt doar 10-12 elevi. Astfel de clase pot fi comasate şi astfel se reduce numărul cadrelor didactice necesare în învăţământ.

N-ar putea depista inspectorii astfel de situaţii? Cum să nu! N-au decât să defileze prin clasele şcolilor şi să numere câţi elevi există, fizic, în bănci, iar apoi să compare cu numărul elevilor din cataloage. Este foarte simplu! Doar că şi inspectorii fac jocul directorilor, pentru ca aceştia să primească cât mai mulţi bani de la buget. Este posibil ca situaţia să fie mult mai rea, decât reiese din aceste calcule.

Ne amintim că în două rânduri au existat proiecte de HG, prin care se propunea reducerea personalului din învăţământ cu 4-5.000 de persoane, rapid abandonate de frica sindicatelor care ameninţau cu un scandal monstru. Se confirmă astfel cele susţinute în calculele de mai sus.

O altă problemă majoră

Problema finanţării educaţiei nu stă în procentul din PIB alocat. Ci în lipsa mecanismelor de control şi evaluare a eficienţei cheltuirii banilor. Salarizarea cadrelor didactice nu se face în funcţie de performanţă şi rezultatele muncii. Aceasta este explicaţia dezastrului de la examenele naţionale. Am spus în mai multe rânduri, repet şi aici. Dacă nu punem în funcţiune un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, care să măsoare progresul şcolar al elevilor, nu vom avea o bază de date credibilă pentru evaluarea corectă a muncii cadrelor didactice şi salarizării lor pe măsură performanţei. Cu ajutorul aplicaţiilor informatice, realizarea acestui sistem este mai simplă decât pare, şi poate asigura obiectivitatea şi credibilitatea evaluării. Dacă s-ar contopi clasele cu puţini elevi, şi ar fi concediaţi profesorii cu slabe rezultate la progresul şcolar, am avea o substanţială reducere a cheltuielilor de la Ministerul Educaţiei.

Unde sunt necesari banii astfel economisiţi?

Să nu uităm că avem circa 2000 de şcoli cu WC-urile în curte, situaţie care pune în pericol sănătatea elevilor. Nu avem bază materială şi specialişti pentru şcolile profesionale şi liceele tehnice, motiv pentru care învăţământul tehnic şi profesional este la pământ. Nu este rezolvată situaţia a circa 2500 de şcoli care au un număr de elevi mai mic de 20. A existat în judeţul Braşov o şcoală cu mai mulţi angajaţi decât elevi. Câte altele mai sunt, nimeni nu ştie. Toate aceste probleme trenează de 20 de ani, dar nimeni nu ia taurul de coarne să le rezolve. 

Guvernul a ajuns la fundul sacului

Nu este prima oară când se întâmpla acest lucru. În 2010, guvernul Boc a apelat la soluţia disperată de a tăia cu 25% salariile bugetarilor. Acum suntem în aceeaşi situaţie. Cum va rezolva actualul guvern problema lipsei de fonduri? Vom vedea la rectificarea bugetară. Care va fi făcută, conform ministrului Teodorovici, cu „bun simţ”.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite