Numirea şefilor Curţii Supreme: cum i-a tăiat PSD pas cu pas din puteri lui Klaus Iohannis folosindu-se de CCR. Şeful statului a ajuns preşedinte-spectator

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea se războiesc de la distanţă
Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea se războiesc de la distanţă

Numirea şefilor Curţii Supreme este un exemplu elocvent prin care, pas cu pas, PSD i-a tăiat din atribuţii preşedintelui Klaus Iohannis, folosind, în final, şi decizia CCR pe legile Justiţiei. Iată cum a modificat majoritatea PSD-ALDE procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, lăsându-l pe Klaus Iohannis pe dinafară.

Comisia specială pentru modificarea legilor Justiţiei, condusă de Florin Iordache, a hotărât, luni, ca preşedintele României să fie exclus total din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia vine în contextul în care Parlamentul trebuie să pună în acord legile Justiţiei promovate de majoritatea PSD-ALDE cu deciziile CCR, în urma sesizărilor făcute de PNL. Noile modificări operate de Comisia Iordache vor primi ulterior votul celor două Camere, unde PSD are majoritate, apoi vor ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Iată cum a modificat majoritatea PSD-ALDE procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Curtea Supremă).

Ce prevede Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aflată acum în vigoare: CSM propune preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Klaus Iohannis poate refuza nelimitat, dar motivat, propunerile făcute de CSM. În ceea ce priveşte Curtea Supremă, ministrul Justiţiei nu are niciun rol.

•  Ce prevedea legea propusă de PSD-ALDE şi adoptată în decembrie de Parlament: CSM făcea propunerile pentru funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, iar preşedintele ERA OBLIGAT să accepte. Aşadar, era întărit rolul CSM, iar puterea preşedintelui era diminuată simţitor: de la dreptul de a refuza nelimitat, Iohannis ajunsese în situaţia de a semna ca primarul. Ministrul Justiţiei rămânea în continoare fără niciun rol.

Ce spune motivarea CCR la legea 303/2004, ca urmare a sesizării PNL: Atribuţiile preşedintelui vor fi „golite de conţinut şi importanţă“, dar eliminarea şefului statului din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme nu ridică, totuşi, probleme de constituţionalitate, întrucât consolidează rolul CSM de garant al independenţei justiţiei. Rolul preşedintelui este considerat de judecătorii CCR drept unul de „curtoazie, de colaborare între autoritatea executivă şi judecătorească“. „CCR l-a transformat pe Iohannis în simplu notar“, susţine, în schimb, avocatul Elenina Nicuţ.

Cum a aplicat PSD decizia Curţii: l-a scos de tot pe Klaus Iohannis din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme. În noua formă adoptată de Comisia Iordache, doar CSM se ocupă de numirea şi de revocarea şefilor ÎCCJ, deci CSM primeşte puteri maxime, în timp ce Iohannis e coborât la statutul de preşedinte-spectator. 

Preşedintele semnează ca primarul
Comisia Iordache a mai adoptat luni un amendament potrivit căruia preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor definitivi, după stagiatură. Decizia nu are importanţă majoră, pentru că oricum n-au fost cazuri în care şeful statului să refuze numirea unui judecător la o instanţă din ţară. Însă e o nouă demonstraţie de putere a PSD: social-democraţii i-au mai ciuntit din atribuţii preşedintelui. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite