Orban: Şansele României de aderare la Schengen nu au crescut exponenţial după discursul lui Juncker. Nu avem certitudinea că Schengen va rezista

Consilierul prezidenţial Leonard Orban a analizat, la Adevărul Live, discursul susţinut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre viitorul UE, în care a pomenit de cinci ori, pozitiv, România. Au crescut şansele noastre de aderarea la Schengen, în pofida faptul că Olanda se opune în continuare? Poate fi România un stat-punte între Estul şi Vestul UE?

Adevărul:  Aţi fost surprins de discursul domnului Juncker, preşedintele Comisiei Europene, în care a pomenit România de cinci ori?

Leonard Orban: Am fost suprins plăcut. Nu numai cu privire la referirile la România, dar la mesajul de unitate pe care l-a transmis şi la faptul că a venit cu cel de-al şaselea scenariu, în care se doreşte ca statelele membre să fie  mult mai unite.

După acest discurs, se mai poate vorbi de o Europa cu mai multe viteze?

Nu toată lumea împărtăşeşte opinile sale. Sunt destule state care examinează idea de a avansa în grupuri restrânse, pentru că există difuncţionalităţi. Nu putem spune că Europa cu mai multe viteze a căzut in uitare.

Vorbeam cu oameni din Ministerul Afacerilor Externe şi-mi spuneau că România poate ar trebui să se poziţioneze ca un stat punte între Est şi Vest, între Grupul de la Vişegrad şi nucleul dur al Uniunii Europene. Vi se pare un scenariu fezabil?

E un lucru care s-a mai tot repetat de preşedintele României, cel legat de dorinţa ca ţara noastră să se poziţioneze alături de grupul de state care susţin consolidarea UE, impropriu numit nuceul dur. Să fim un stat membru care să susţină reformarea UE, deoarece pro europenismul este un aspect esenţial pentu viitorul României. Nu ştiu dacă problema care se pune este poziţionare României între est şi vest, cred că esenţial este să facem tot ce este posibil pentru a fi în grupul statelor care avansează rapid. Mai exact, aderarea la zona euro este un obiectiv strategic pentru România în acest sens.

Cu toate problemele din justiţie şi cu protestele din stradă, putem spune că România este un copil exemplu al Europei în ceea ce priveşte zona această de Est?

Aş fi foarte nuanţat. Dacă discutaţi cu decidenţii europeni, veţi vedea că imaginea pe care o are România este una proastă, nu una de elev model. Dar, pe de altă parte, este o imagine care se schimbă. Faptul că preşedintele Comisiei Europene a menţionat de cinci ori România în discursul său denotă o schimbare de optică.

Au contat aici şi problemele existente acum în Polonia şi Ungaria?

Tabloul este unul foarte complex, în condiţiile în care există îngrijorări privind involuţiile acestor state, precum şi faptul că există state în Europa de Est şi Centru care-şi păstrează dorinţa pentru consolidarea UE, îşi păstrează o abordare profund europneană este un lucru care contează.

După discursul lui Jean Claude-Juncker părea că au crescut şansele României de aderare la Spaţiul Schengen, acesta pronunţându-se în favoarea aderării României şi a Bulgariei, dar brusc a apărut intervenţia Olandei. Cum ar trebui să negocieze România cu Olanda?

Nu e numai Olanda. Ideea că Juncker a rostit un discurs în care a spus că România şi Bulgaria trebuie să adere cât mai repede, nu înseamnă că şansele au crescut exponenţial, iar asta pentru că vorbim de decizie, iar decizia aparţine statelor membre. Ştiam că există rezerve şi nu doar din partea Olandei, ci şi a Franţei sau a Germaniei. Nu cred că s-au schimbat semnificativ datele problemei. În plus, este evident că Spaţiul Schengen este confruntat cu probleme serioase, securizarea fronturilor externe nu funcţionează foarte bine. Este clar că e nevoie de o reformă. În acest sens au fost voci care au spus că întâi să se rezolve problema reformei şi abia apoi cea a extinderii. De altfel, preşedintele Franţei, în vizita sa în România, a transmis acest mesaj. Cât de repede se va face reformarea, rămâne de văzut, la fel şi cât de eficientă. Aşteptările noastre sunt optimiste.

Ordinea cronologică ar fi această: mai întâi reformarea Spaţiului Schengen, iar mai apoi discuţia despre aderare?

Este mesajul pe care l-a transmis preşedintele francez în vizita sa în România.

Nu este puţin frustrant pentru România, în condiţile în care a îndeplinit criteriile tehnice, un exemplu fiind securizarea frontierelor, capitol la care România stă destul de bine?

Da, este frustrant, dar trebuie să trecem peste asta şi să mergem înainte. Părerea mea este că e greu de dat acum o dată posibilă privind aderarea României la Spaţiul Schengen. Nu avem nici certitudinea că el va rezista. Pe de altă parte, noi trebuie să continuăm să ne pregătim, să ne securizăm frontierele, pentru că vedem că suntem direct confruntaţi cu încercări de stabilire a unei rute de tranzit pentru migranţi.  Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a atinge obiectul de adereare cât mai repede posibil la zona euro.

Domnul Juncker a pomenit şi două date: 2018, Marea Unire, şi 2019, anul în care România va prelua preşedenţia rotativă a Consiliul Uniunii Europene. Este şi această o chestiune de imagine privind aderarea la Schengen?

E greu de spus, pentru că nu ştim ce se va întâmpla, Deşi alegerile din Olanda au avut loc în primăvară, guvernul este aştept să se formeze în octombrie şi nu ştim cum va rezulta. Nu ştim dacă se va cere, în protocolul de guvernare, lărgirea sau blocarea lărgirii Spaţiului Schengen. Nu ştim ce se va întâmpla în Austria. Aşa cum arată acum, este posibilă o alianţă între conservatori şi extrema dreaptă. N-avem de unde să ştim cum vor reacţiona ei la ideea lărgirii Spaţiului Schengen. Ce e important este ca cele două date, 2018 şi 2019, să fie utilizate de către noi ca argumente pentru a ne atinge aceste obiective.