Legea confiscării extinse face primul pas cu piciorul stâng. Ce şanse are statul să recupereze banii furaţi

Legea confiscării extinse face primul pas cu piciorul
stâng. Ce şanse are statul să recupereze banii furaţi

MInistrul Justiţiei, Tudorel Toader, a elaborat o lege incompletă. FOTO Inquam Photos

Guvernul condus de Mihai Tudose a aprobat un proiect de lege privind confiscarea extinsă a averilor provenite din activităţi infracţionale fiind presat de necesitatea transpunerii unei directive europene. Această iniţiativă, care trebuie adoptată şi de Parlament, ar avea, potrivit specialiştilor, mai multe lacune, fiind posibilă chiar declararea sa ca neconstituţională.

Ştiri pe aceeaşi temă

Executivul a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect de lege care transpune în legislaţia românească directiva europeană privind confiscarea extinsă. Astfel, condamnaţii pentru infracţiunile de serviciu – cum sunt delapidare, abuzul în serviciu, conflictul de interese, obţinere ilegală de fonduri - îşi vor pierde toată averea dobândită în ultimii cinci ani, de dinaintea deciziei instanţei de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obţinut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puţin patru ani.  

„Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”, se arată în proiectul de lege, referitor la aplicarea confiscării extinse. În acelaşi timp, aplicabilitatea legii ar fi valabilă şi pentru bunurile transferate către alte persoane, chiar dacă acestea nu au ştiut de faptul că ceea ce au achiziţionat sau primit a fost dobândit prin încălcarea legii. „Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării”, arată proiectul Guvernului.

Controlul de la CCR

Politologul Radu Carp subliniază faptul că actuala formă a proiectului de lege nu va trece de CCR, în condițiile în care prevederile ar duce la încălcarea a două alineate ale articolului 44 din legea fundamentală.  „Problema este acel articol stupid din Constituție, fără echivalent nicăieri în lume, care prevede ca orice bun se prezumă a fi dobândit licit. Mulți infractori se vor adresa CCR cu argumentul că transpunerea este neconstitutțonală. CCR va da probabil aceeași soluție pe care a dat-o Tribunalul Constituțional din Polonia în 2006 când s-a contestat transpunerea mandatului european de arestare: va da Parlamentului un termen în care să revizuiască articolul respectiv din Constituție“.

Parlamentul dă forma finală a legii

Însă, proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului. Problema e faptul că dezbaterile în cele două Camere ar putea dura luni sau ani, mai ales dacă majoritatea parlamentară formată din PSD şi ALDE decide ca proiectul să nu intre pe ordinea de zi a comisiilor şi plenurilor. Practic, întreg parcursul legislativ al proiectului venit de la Ministerul Justiţiei se află la mâna deputaţilor şi senatorilor ai actualei majorităţi. Mai mult, Bruxelles-ul a declanşat procedura de infrigement împotriva României încă din aprilie pentru faptul că transpunerea directivei trebuia să fie gata toamna trecută. 

Treabă românească: îndulcirea directivei

Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei şi una dintre persoanele care au lucrat la directiva europeană privind confiscarea extinsă a averilor, consideră că aceasta a fost transpusă doar pe jumătate în proiectul Guvernului şi că ar fi mai multe probleme.

În primul rând, în proiectul Guvernului este precizat faptul că pot fi sub incidenţa confiscării extinse bunurilor provenite din activităţi infracţionale, nu din comportament ilicit. „Între ilicit şi infracţional e o mare diferenţă. Înseamnă încălcând legea, dar nu comiţând o infracţiune neapărat. De exemplu, înseamnă acumulând valori pe care tu nu ai cum să le justifici. Aşa cum Fiscul ar trebui să se ducă la foarte multă lume şi să întrebe: Dar de unde ai un AUDI în faţă, sau un Mercedes, sau casa, pentru că tu ai un salariu mic? Adună toate veniturile familiei. Se prezumă că e un comportament ilicit. Este o enormă diferenţă şi va reduce cu mult confiscarea extinsă în România“, a declarat Monica Macovei într-un interviu pentru Radio France International. 

O a doua hibă identificată de fostul ministru al Justiţiei este problematica confiscării de la terţi, în condiţiile în care nu ar mai funcţiona principiul bunei credinţe. „În România funcţionează principiul bunei credinţe, dintotdeauna. Dacă tu ai cumpărat o casă, un teren, o bicicletă, orice, neştiind că este furată sau că este confiscată, atunci eşti de bună credinţă şi statul nu ţi-o poate confisca. Or, asta se schimbă acum. Statul este primul care trebuie să-şi recupereze datoria şi să nu uităm că statul şi banii statului suntem noi, iar păgubitul se întoarce împotriva celui care i-a vândut bunul furat“, a completat eurodeputatul.

Rolul ANABI

De confiscarea extinsă ar urma să se ocupe Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Instituţia e responsabilă cu transmiterea către judecătorul delegat cu executarea a detaliilor despre împiedicarea ori întârzierea survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

citeste totul despre: