La război cu Laura Codruţa Kovesi. Ce şanse are fosta şefă a DNA la alegerile prezidenţiale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România timpul s-a scurtat. Brusc. Ca şi cum o forţă misterioasă ar fi proiectat ţara noastră într-o altă dimensiune a Galaxiei. Deşi, conform Constituţiei României, alegerile prezidenţiale sunt programate să aibă loc abia la finalul anului 2024, adică peste doi ani şi jumătate, febra discuţiilor şi speculaţiilor în privinţa viitorilor candidaţi pentru funcţia de şef al statului a cuprins întreaga scenă politică.

Şi toată lumea tropăie de nerăbdare. Klaus Iohannis, actualul preşedinte, tropăie de nerăbdare să încheie un mandat extrem de solicitant şi de istovitor pentru capacităţile sale şi să plece către alte zări mai înalte. Direct în funcţia de Secretar General al NATO. Funcţie care, consideră domnia sa, i se cuvine. Pe de altă parte, Mircea Geoană, actualul Secretar General adjunct al NATO tropăie de nerăbdare, împreună cu „Mihaela, dragostea mea”, să ia în primire mandatul de preşedinte al României, cel pe care l-a pierdut într-o dimineaţă rece a anului 2009.

În contextul aceastei nebuloase care a cuprins întreagul spectru politic, scenariile privind posibilii candidaţi pentru viitorele alegeri prezidenţiale sunt tot mai intens discutate. Mai mult, partidele politice au investit deja bani grei în sondaje de opinie pentru a testa nume de posibili prezidenţiabili, potenţialul de a ajunge în turul al doilea, precum şi şansele acestora de a câştiga competiţia finală în funcţie de diverşi contracandidaţi.

Evident, cele mai aprinse discuţii au fost stârnite de o posibilă candidatură a Laurei Codruţa Kovesi, actualul Procuror General European. Conform speculaţiilor apărute în mass-media, susţinerea candidaturii la alegerile prezidenţiale a fostei şefe a DNA ar fi şi motivul pentru care Dacian Cioloş a părăsit USR şi a înfiinţat un nou partid politic. De altfel, şi Cătălin Drulă, noul preşedinte ales al USR, a evitat să dea un răspuns tranşant în privinţa candidatului USR la alegerile prezidenţiale şi a lăsat uşa deschisă pentru susţinerea unui candidat din afara partidului.

Laura Codruţa Kovesi a avut o uriaşă fereastră de oportunitate la alegerile prezidenţiale din anul 2019. La acel moment, într-un context social şi econonic destul de echilibrat, temele şi mesajele legate de justiţie erau la mare căutare în rândul electoratului (o dovadă în acest sens fiind şi scorul foarte mare luat de către USR la alegerile europarlamentare), iar două dintre cele mai importante funcţii din administraţie, cea de Primar General al Capitalei şi cea de Prim-Ministru al Guvernului, erau deţinute de două doamne. Energia feminină era predominantă.

Iar acestă energie ar fi susţinut din plin şi o candidatură a Laura Codruţa Kovesi la alegerile prezidenţiale. Mai mult, laşitatea preşedintelui Klaus Iohannis de la momentul revocării acesteia din funcţia de şef al DNA – un anunţ sec făcut prin intermediul purtătorului de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale – a amplificat şi mai mult efectele negative ale deciziei, stârnind destul de multă iritare la adresa acestuia în rândul electoratului şi foarte multă simpatie pentru Kovesi.

În perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale, contextul socio-economic este total schimbat. Criza economică se face tot mai resimţită în vieţile românilor şi, foarte probabil, în perioada următoare problemele electoratului legate de viaţa de zi cu zi se vor accentua şi mai mult. Or, în perioadele de criză maximă, oamenii nu mai sunt atât de deschişi către experimente noi şi nu mai riscă nimic. Nici măcar în privinţa votului lor. Urmează reţetele sigure pe care le-au experimentat deja şi pe care le cunosc foarte bine.

Mai mult, războiul din Ucraina, care se desfăşoară chiar la graniţele ţării noastre, a schimbat cu totul şi tipul de energie. Acum, testosteronul este la mare putere. De când există lumea, vănătoarea şi războiul au fost apanajul exclusiv al bărbaţilor. Este adevărat, Regina Maria a fost o figură importantă a României în Primul Război Mondial, dar aceasta s-a făcut remarcată în primul rînd prin activitatea diplomatică intensă şi prin diverse acte de caritate, precum prezenţa în spitale şi îngrijirea soldaţilor răniţi. Iar profilul Reginei este, oricum, unul extrem de greu de egalat. 

Conform articolul 92, alin (1) din Constituţie, Preşedintele României este şi comandantul forţelor armate. Or, dacă Armata, o instituţiei discretă ca expunere, dar extrem de apreciată de către români, a decis să iasă la rampă şi a propulsat un general direct în fruntea Guvernului, cu siguranţă va juca un rol extrem de important şi la viitoarele alegeri prezidenţiale. Şi este foarte greu de crezut că şefii Armatei vor dori o femeie în fruntea ţării.

Instalarea unei femei în funcţia de Secretar General al NATO ar fi singurul element care ar putea să aibă un oarecare impact pozitiv pentru o eventuală candidatură a Laurei Codruţa Kovesi, a Gabrielei Firea sau pentru orice altă doamnă care şi-ar propune să acceadă la funcţia supremă în stat. Însă şi în acest scenariu este destul de greu de crezut că, într-un context social, economic şi militar atât de complicat, românii vor decide să dea ţara pe mâna unei femei. Poate în alte vremuri mai bune!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite