Jumătate dintre candidaţii la prezidenţiale au mari probleme de integritate - analiză România Curată
Pe ultima sută de metri a unei campanii electorale care s-a dovedit anostă şi pe alocuri chiar nedemocratică din cauza lipsei de dezbateri serioase între candidaţi, publicăm analiza de integritate a celor 14 persoane care ţintesc funcţia de preşedinte la alegerile din 10 noiembrie. Din păcate pentru noi toţi, niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să îndeplinească exigenţele de integritate stabilite în urmă cu 15 ani.
7 candidaţi cu probleme stringente au fost clasificaţi ca având dificultăţi de integritate: Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Viorica Dăncilă, Alexandru Cumpănaşu, Ninel Peia şi Viorel Cataramă - aceştia figurând pe lista neagră.
Ceilalţi 7 candidaţi au primit obiecţiuni de integritate, intrând astfel pe lista gri: Cătălin Ivan, Sebastian Popescu, John Ion Banu, Mircea Diaconu, Kelemen Hunor, Ramona Ioana Bruynseels, respectiv Bogdan Stanoevici.
PROBLEME DE INTEGRITATE (7 candidaţi)
Klaus Iohannis, candidatul PNL, nu este investigat de niciun organ al statului datorită imunităţii de care se bucură ca preşedinte, dar faptele sale nu corespund cu poziţionarea sa ca principal candidat promotor al justiţiei şi integrităţii.
În primul rând, cel care a contestat candidatura lui Klaus Iohannis în anul 2014, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate Horia Georgescu (pe o chestiune de incompatibilitate) a fost ulterior arestat, ţinut în arest preventiv şi discredidat integral înainte ca o instanţă finală să îl achite definitiv în 2019. Nu a existat nicio pronunţare publică a lui Klaus Iohannis pe această temă, ceea ce nu e suprinzător având în vedere că favoritul pentru prezidenţiale nu acceptă niciun fel de dezbatere deschisă.
Acuzaţia iniţială a RISE Project potrivit căreia familia Iohannis a deţinut în coproprietate o casă luată de la stat, folosind acte false şi câştigând aproape 320.000 de euro din chirii, a fost confirmată în instanţă. La data începerii mandatului său, ANI avea în curs o anchetă referitoare la „evaluarea averii” lui Klaus Iohannis, începută în 2010, însă a fost sistată odată cu validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale. Faptele privitoare la falsul notarial (de care poate fi acuzat notarul) sunt probabil prescrise, dar cum această casă e la originea celorlalte proprietăţi imobiliare, faptul e de reţinut ca lipsă de integritate, astfel familia pierzând procesul finalmente în instanţă.
Chiar dacă în 2014 a candidat cu o agendă clară de control civil al serviciilor secrete şi de desfăşurare a activităţii în matca lor constituţională, Klaus Iohannis a preferat ca aproape doi ani SIE să fie condus nu de un civil, ci de un general, fără să facă o propunere pentru şefia instituţiei. În calitate de şef al CSAT, a preferat să nu comenteze protocoalele dintre servicii şi parchete. De asemenea, a avut multiple apariţii în care a susţinut şi apărat majorarea bugetelor dedicate serviciilor secrete fără a o condiţiona de controlul civil al acestora.
În plus, Klaus Iohannis îşi ţine de 20 de ani catedra de fizică rezervată la Colegiul Brukenthal din Sibiu, ocupând un post de profesor titular, deşi în primul volum al memoriilor sale afirmă contrariul.
Theodor Paleologu, candidat al PMP, este traseist. A fost membru PNL, PD-L şi Mişcarea Populară, înainte de a se înapoia în PNL, de unde a fost eliminat în urma susţinerii sale pentru Nicuşor Dan. Paleologu a fost în anturajul Elenei Udrea.
Dan Barna, candidatul USR-PLUS, nu are un profil care să justifice poziţionarea sa drept campion al unei clasei politice noi şi integre. Barna avut numeroase contracte cu statul înainte de intrarea în politică. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării şi Adminstraţiei Publice, Ministerul Justiţiei, CJ Ialomiţa, UMF Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgenţă din Timişoara, Prefectura Constanţa sunt doar câteva dintre instituţiile cu care societatea sa, Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare – DCG, a încheiat contracte ridicându-se la peste 700.000 de euro. Dan Barna a recunoscut că, în proiectele finanţate prin fonduri europene POSDRU şi administrate de firma sa, sora lui a fost unul dintre beneficiari, alături de mai mulţi foşti colegi de clasă. Proiectele au reprezentat o risipă de fonduri, fiind reclamate la DLAF şi DNA pentru mai multe neregularităţi şi frecvente conflicte de interese. În general, firma sa cu Dragoş Jaliu (SNSPA) a prosperat datorită relaţiilor din sectorul public (cu diferite instituţii, mai mult sau mai puţin transparente), şi nu prin vreun mecanism de piaţă liberă.
Viorica Dăncilă, candidata PSD, a crescut bugetele SRI şi SIE fără o motivaţie clară şi a numit un fost director SRI guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Fiul său, a cărui competenţă nu e dovedită, este consilier al preşedintelui Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, fost secretar general al Guvernului.
Alexandru Cumpănaşu, candidat independent, este un apropiat al instituţiilor de forţă pe care le pretinde acum că le demască şi un profitor de pe urma acestora. Deşi nu are nici studii de licenţă, a predat la SNSPA şi a lucrat la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării (UEFISCDI). A semnat că are studii superioare, ceea ce reprezintă un fals. Ţine prelegeri atât la Academia Naţională de Informaţii, cât şi la Colegiul Naţional de Afaceri Interne al Academiei de Poliţie.
Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), pe care o conduce, lucrează de 12 ani cu instituţiile în ale căror atribuţii intră exact ordinea şi apărarea publică, instituţii care l-au luat partener într-o serie de proiecte pentru a reforma domeniul justiţie şi afaceri interne. Valoarea totală a proiectelor în care acesta a fost cooptat prin unul dintre ONG-urile sale depăşeşte 10 milioane de euro. Are venituri de 19.000 euro pe lună, mare parte din bani publici.
Ninel Peia, candidat PNR, este traseist, bifând următoarele partide: PER, PC, PD. Acum conduce Partidul Neamului Românesc, pe care l-a fondat şi care are în conducere 3 generali în rezervă. Este absolvent al Academiei Naţionale de Informaţii (2011), dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2008) al Academiei Militare Carol. A depus în Parlament un proiect de lege care propunea ca predarea educaţiei sexuale fără acordul scris al părinţilor să fie pedepsită cu închisoarea, motivând că „în şcolile copiilor noştri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT şi sexualitatea deviantă”. De asemenea, nu doar că a susţinut activ Referendumul pentru familie, dar a declarat că va convoca unul nou dacă va ajunge preşedinte. Are multiple declaraţii homofobe şi xenofobe emise în spaţiul public.
Viorel Cataramă, candidat Dreapta Liberală, a recunoscut public că şi-a făcut primii bani după Revoluţie profitând de relaţiile pe care şi le-a format în perioada în care a lucrat în domeniul comerţului exterior (unde Securitatea controla totul), precum şi de legislatia fiscală problematică de la începutul anilor 1990 ce favoriza specula financiară. De-a lungul vremii, a fost anchetat pentru mai multe probleme (precum dosarul SAFI), dar nu a fost niciodată condamnat definitiv.
MENŢIUNI DE INTEGRITATE (7 candidaţi)
Cătălin Ivan, ADN, a susţinut Referendumul pentru familie. A luptat contra lui Liviu Dragnea până la excluderea sa din PSD.
Sebastian-Constantin Popescu, Partidul Noua Românie, nu a menţionat absolut nimic nici în declaraţia de avere, nici în cea de interese. Asta înseamna că el nu are nicio proprietate, niciun cont bancar, nicio formă de venit, nu este membru al niciunei organizaţii în afară de Partidul Noua Românie al cărei preşedinte este. Potrivit propriilor declaraţii, el a fost proprietarul a 2 site-uri de ştiri online, exclusivnews.ro şi recentnews.ro, pe care le-a cedat unui coleg de partid înainte de a-şi anunţa candidatura la alegerile prezidenţiale. Tot în anul 2018 decide să renunţe şi la orice cont bancar în nume propriu. Partidul e asociat cu persoane cu condamnări pentru activitate informatică ilegală şi fake news.
John Ion Banu, Partidul Naţiunea Română, a declarat în 2016 pentru Adevărul că este în favoarea reintroducerii pedepsei cu moartea.
Mircea Diaconu, independent susţinut de ALDE şi Pro-România, a fost definitiv achitat de ÎCCJ pentru o situaţie din anul 2007, când fusese acuzat că şi-a favorizat soţia, actriţă la teatrul unde era director. S-a aflat în incompatibilitate în perioada în care a ocupat atât demnitatea de senator, cât şi funcţia de director al Teatrului Nottara, conform deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Diaconu a fost un critic al lui Traian Băsescu şi a susţinut că acesta a fost motivul campaniei ANI contra sa.
Kelemen Hunor, candidatul UDMR, o angajează, conform declaraţiei de avere, pe soţia sa la UDMR, formaţiune condusă chiar de el.
Ramona Ioana Bruynseels, n. 1980, Partidul Puterii Umaniste, şi-a început cariera publică drept consilier juridic la Direcţia Juridică a Ministerului Apărării Naţionale, ulterior absolvind, printre altele, şi Academia de Înalte Studii Militare din cadrul Colegiului Naţional de Apărare (UNAp), conform CV-ului dumneaei.
Bogdan Stanoevici, candidat independent, a fost susţinător al exploatării miniere de la Roşia Montană, dar şi unul dintre responsabilii scandalului votului din diaspora ca ministru al Românilor de Pretutindeni în Guvernul Ponta.
Puteţi consulta criteriile de integritate folosite în această analiză, utilizate de Coaliţia pentru o România Curată începând cu anul 2004 şi agreate cu toate partidele politice, aici.
Rugăm votanţii să fie atenţi, să verifice criteriile, să verifice dovezile reflectate în fapte, nu zvonuri, şi să ne scrie dacă au informaţii noi care ar putea schimba radical evaluarea unei persoane.
Se încarcă comentariile...
