Iohannis-Macron, înţelegere cu rezerve. Ce a vrut să obţină preşedintele francez de la România

Preşedintele Klaus Iohannis a evitat să-i dea un răspuns direct omologului francez Emmanuel Macron în ceea ce priveşte susţinerea modificării directivei muncitorilor detaşaţi, la fel cum liderul din Hexagon s-a limitat în a spune că ţara sa nu se opune primirii în Spaţiul Schengen. Pe scurt, niciunul dintre cei doi lideri nu a auzit din gura celuilalt o susţinere fermă a obiectivelor de pe agenda lor

Emmanuel Macron a venit în estul Europei în special pentru a-şi onora una dintre promisiunile campaniei sale electorale, şi anume revizuirea directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. La Bucureşti, Macron a încercat să obţină de la omologul său român un răspuns afirmativ cu privire la sprijinirea revizuirii directivei, astfel încât permiterea unei companii din blocul comunitar a trimiterii unui salariat cu titlu provizoriu, în alte state membre UE, dar prin continuarea plătirii de cotizaţii sociale în ţara de origine, să fie limitată la 12 luni pe o perioadă de doi ani. „Revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor nu înseamnă să îi împiedicăm pe transportatorii români să lucreze peste tot în Europa. Însă, acum avem un cadru prea slab. Situaţia de acum vine în contradicţie cu piaţa unică trebuie să ajungem la un nou acord pentru limitarea perioadei în care să fie detaşat un lucrător“, a declarat Macron, lider care s-a declarat optimist că se va ajunge la un acord european până la finalul anului.

Nici da, nici ba

Însă, tonul lui Iohannis a fost mai pesimist, şeful de stat fiind de părere că e un subiect delicat şi trebuie să se lucreze cu grijă pe această directivă. „Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte, putem să observăm că există foarte mulţioameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Spania, Germania, Franţa. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această Directivă. E inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de o parte în Europa de Vest, pe de altă parte, dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă“, a fost răspunsul dat de Klaus Iohannis în ceea ce priveşte problematica muncitorilor detaşaţi. Iar concluzia preşedintelui României nu a fost una care să fie în concordanţă cu aşteptările liderului din Hexagon. „În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra“, a completat Iohannis.

Intrarea în Schengen, tot la stadiul de discuţii

Dacă Macron a ridicat problema muncitorilor detaşaţi, omologul român a
ridicat în discuţia tété-a-tête chestiunea primirii României în Spaţiul Schengen, temă în care România a primit de nenumărate ori declaraţii de susţinere la nivel european, dar cu toate acestea procedura nu înainteză.

„Obiectivul României de aderare la Spaţiul Schengen rămâne unul de actualitate. România, după cum se ştie, acţionează deja de facto ca un stat responsabil al Spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii“, a subliniat preşedintele României.

România, după cum se ştie, acţionează deja de facto ca un stat responsabil al Spaţiului Schengen. Klaus Iohannis, preşedintele României

Răspunsul lui Macron nu a arătat faptul că Franţa ar susţine deplin primirea României în Schengen, cu toate că preşedintele francez a admis că ţara noastră are dreptul să fie în acest proiect comun. 

„Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în Spaţiul Schengen.Dar azi, Spaţiul Schengen funcţionează prost“, a subliniat liderul de la Palatul Elysee, care a indicat faptul că odată cu discutarea situaţiei privind azilul şi primirea cetăţenilor din afara UE, România ar putea ridica problema primirii în Schengen. 

Nu am niciun motiv să mă opun intrării României în Spaţiul Schengen. Dar azi, Spaţiul Schengen funcţionează prost. Emmanuel Macron, preşedintele Franţei

Aliaţii în cazul directivei,  primii vizitaţi

Prima escală a turneului lui Macron în Europa Centrală şi de Est a fost la Salzburg, în Austria, o ţară nemulţumită la rândul ei de imigraţie şi actuala directivă europeană cu privire la muncitorii detaşaţi. Iar escala a fost de bun augur pentru liderul de la Palatul Élysée. După o reuniune de lucru cu şeful statului francez şi premierii ceh Bohuslav Sobotka şi slovac Robert Fico, precum şi cancelarul austriac Christian Kern au anunţat că părţile au ajuns la un acord pentru revizuirea directivei care reglementează situaţia muncitorilor detaşaţi în cadrul Uniunii Europene. La rândul său, Emmanuel Macron a anunţat că există o „aliniere perfectă“ în acest dosar între Franţa, Austria, Cehia şi Slovacia, ultimele două state fiind membre ale Grupului de la Vişegrad, foarte critic faţă de proiectul european al noului preşedinte al Franţei.

Potrivit cancelarului austriac, problema muncitorilor detaşaţi urmează să fie discutată la Consiliul European de la sfârşitul lunii octombrie. Christian Kern şi-a exprimat dorinţa de a se ajunge la un compromis, în timp ce omologul său slovac a promis să facă totul în Grupul de la Vişegrad pentru a obţine sprijin în acest sens. „La Consiliul European din octombrie, vrem să obţinem o soluţie, un compromis“, a spus Kern, la Salzburg, alături de Macron, Fico şi Bohulka. Ajungerea la un acord între cei 27 va fi „o veste bună pentru UE“, a recunoscut Fico, adăugând că va face totul, împreună cu Cehia, „pentru alăturarea (poziţiilor, n. red.) în cadrul Vişegrad“. Pe de altă parte, Ungaria şi Polonia, care numără circa 500.000 de lucrători detaşaţi în cadrul UE, rămân extrem de ostile înăspririi directivei. Spania şi Portugalia au şi ele reticenţele lor, fiind legate în special de capitolul transportatorilor rutieri. Negocierile pe această temă, care interesează de asemenea România şi Bulgaria, vor avea loc separat.