Pentru prima oară în istoria recentă a României, un premier demisionar nu şi-a prezentat bilanţul guvernării. Bilanţul clasic de la final de mandat a lipsit, cel mai probabil din cauza unor orgolii politice interne. Nicio o auto-evaluare. Zero laude personale, zero slide-uri sintetice ale activităţii din cele şapte luni de guvernare. Lipsa de respect faţă de cetăţean şi, mai recent, în raport cu omologul japonez care a aterizat în propria ţară, atinge punctul culminant prin absenţa dialogului la finalul unui mandat în care dispreţul faţă de proprietatea privată a caracterizat limbajul politic general. Până la urmă, la ce să te aştepţi de la un premier care, până să preia rolul de şef de Executiv, nu a dat niciun interviu la TV, în afară de câteva discuţii atent pregătite înainte la televiziunile locale din Brăila? 

Chiar şi fostul premier Sorin Grindeanu a prezentat un bilanţ la final de mandat: „Suntem la un moment al adevărului. La investiţii şi colectare se putea face mult mai bine“. Ba chiar a descris, în mod sincer, OUG 13/2017 că fiind „un minus“ al mandatului său.

Ei bine, în lipsa unui bilanţ de bun simţ, vă propun un inventar critic al gafelor majore ale Guvernului PSD-ALDE (II), cu efecte reale în economie. Aceste gafe ridică în continuare semne de întrebare şi stârnesc îngrijorarea antreprenorilor, investitorilor şi mai ales a angajaţilor.

1. Involuţia din fiscalitate: alba-neagră cu impozitul pe cifra de afaceri

Guvernul Tudose s-a remarcat încă din primele zile ale mandatului  cu un festival al declaraţiilor volatile, producătoare de panică în rândul mediului de afaceri. Era vara anului trecut şi nimeni nu ştia ce avea să urmeze în 2018. Nu că cineva ar cunoaşte acum, în ianuarie 2018, ce urmează din punct de vedere fiscal pe parcursul Anului Centenar.

Practic, schimbările de politică fiscală anunţate la începutul mandatului său, în noul Program de guvernare, au produs turbulenţe în mediul de afaceri prin propunerea de înlocuire a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri. România ar fi fost singura ţară membră a Uniunii Europene cu acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili.

Guvernul a dat înapoi după una din cele mai prompte şi mai puternice reacţii ale antreprenorilor, care au arătat că propunerea afectează grav stabilitatea şi încrederea în economia românească. În plus, scenariul ar fi îndepărtat România de paradigma economică europeană pe care deja s-a înscris.

2. Taxa de solidaritate: o altă inovaţie generatoare de venituri la buget la care guvernul a renunţat din cauza aritmeticii

Guvernul Tudose intenţionase iniţial, în vară, să introducă o nouă taxă – cea de solidaritate, pentru cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, aşa cum arăta programul de guvernare.

După ce a renunţat la impozitul universal pe cifra de afaceri, Executivul a anunţat că păstrează, totuşi, taxa de solidaritate. În cele din urmă, primul ministru a anunţat scoaterea taxei de pe agendă şi a explicat răzgândirea prin faptul că măsura ar fi avut un efect „puţin“ şi ar fi provocat un „deranj“ mare.

Totuşi, taxa de solidaritate a fost instituită, dar sub un alt nume, “contribuţie asiguratoare de muncă“, de 2,25% din salariul brut al fiecărui angajat.

3. CAS şi CASS în seama salariaţilor: salariile nete au scăzut

Contribuţiile sociale au trecut în totalitate la angajat de la 01 ianuarie 2018.

În ciuda controverselor şi a ezitărilor autorităţilor – care au calculat măririle salariale în funcţie de acest transfer al obligaţiilor sociale – Finanţele au implementat această modificare, chiar în condiţiile în care, la un moment dat, ea fusese dezminţită vehement de premierul Tudose.

Chiar dacă guvernanţii au afirmat că lefurile nete nu vor fi afectate, foarte multi angajaţi, mai ales cei din IT&C, au deja un salariu net mai mic decât anul trecut.

4. Fondul Suveran de Investiţii, eşec total

Luna mai 2017: Mihai Tudose, pe atunci ministrul Economiei, spunea că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) va fi pus în dezbatere publică până pe 15 mai şi va avea şi o capitalizare iniţială în jur de 1,8-1,9 miliarde lei. Fondul ar fi trebuit sa cuprindă 25-30 de companii de stat aflate pe profit, aflate în subordinea ministerelor Energiei, Transporturilor, Economie şi Sănătăţii, listate sau nelistate, însă în final toate firmele din portofoliul fondului vor fi scoase pe bursă.

Zis şi NEfăcut. Vestitul Fond Suveran de Investiţii, de altfel o utopie socialistă, a fost o nucă prea
tare at
ât pentru ministrul cât şi pentru premierul Tudose.

5. Promisiune neîndeplinită: autostrada Piteşti-Sibiu

Nu prea am înţeles de ce premierul Mihai Tudose promitea companiei americane Ford că, pană la sfârşitul mandatului său, va fi finalizată autostradă Piteşti-Sibiu şi legătura între Piteşti şi Craiova. În general, este sănătos să promiţi mediului de business lucruri realiste pe care le poţi înfăptui. 

Anul trecut a fost unul negativ în privinţa marilor proiecte de infrastructură rutieră:  nici un kilometru nou de autostradă deschis circulaţiei,  doar 15 km deschişi, deşi erau gata din 2016.

Sunt curios ce va promite noul premier, Viorica Dăncilă, în viitoarea întrevedere pe care  o va avea cu delegaţia Ford.

6. Diminuarea Pilonului II de pensii

Prin lipsă de perspectivă şi de responsabilitate, Guvernul Tudose a umblat la banii puşi deoparte ai viitorilor pensionari, prin amputarea pilonului II al sistemului de pensii. Acest tip de măsuri generează incertitudine pentru investitorii de portofoliu, cu impact indirect şi asupra economiei reale.

Redau mai jos declaraţiile ambigue despre pensii private care au bulversat investitorii şi beneficiarii:

August - Tudose: „Sunt trei variante de lucru în privinţa pilonului II de pensii. O decizie, săptămâna viitoare“

4 septembrie - Tudose: „Nu ne atingem de Pilonul II de pensii, banii rămân acolo“

7 septembrie - „Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, dar va deveni opţional“. Anunţul a fost făcut tot de premierul Mihai Tudose

Noiembrie 2017: Guvernul reduce contribuţia la Pilonul II de pensii prin ordonanţă de urgenţă

7. Un mandat fără anvergură diplomatică

Bilanţul diplomatic extern al fostului premier este modest: o primire din partea omologului bulgar la Palatul Evksinograd din Varna, o vizită diplomatică firească, încheiată cu o declaraţie de presă banală, la Bruxelles, cu o întrevedere cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Au mai ieşit în evidenţă întâlnirea de la Chişinău cu premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, şi Reuniunea cvadrilaterală Serbia-Bulgaria-Grecia-România de la Belgrad. 

Probabil cel mai modest moment diplomatic din mandatul fostului Cabinet rămâne vizita premierului japonez în România care a fost marcată de demisia lui Tudose. Shinzo Abe a fost nevoit să-şi modifice programul din cauza demisiei lui Mihai Tudose din funcţia de prim-ministru al României. Astfel, oaspetele japonez a renunţat la vizita pe care trebuia să o facă la Palatul Victoria şi a mers împreună cu soţia sa la Muzeul Satului din Bucureşti.

8. Formularul 600, „cartoful fierbinte“ lăsat Guvernului Viorica Dăncilă

Un proiect criticat de sute de mii de români este celebrul Formular 600. Declaraţia 600 exista şi anii anteriori, dar acum trebuie depusă de mult mai multe persoane. Depunerea Formularului 600 este obligatorie pană la 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au obţinut în 2017 venituri extra-salariale mai mari de plafonul de 22.800 lei pe an, însă nu se impune şi celor care au câştigat mai puţin de 1.900 lei/lună. 

Inventarul gafelor unui guvern care a uitat să-şi prezinte public bilanţul poate continua şi cu alte măsuri economice. De asemenea, poate există şi un bilanţ al măsurilor bune, dar nu acesta-i scopul articolului de faţă şi nici obiectivul meu profesional. În lipsa unei conferinţe de presă a premierului demisionar, am văzut în ultima săptămâna doar lupte intra-partinice fără niciun fel de utilitate pentru cetăţeni. Aşa că se naşte întrebarea: cine îşi asumă greşelile Cabinetului Tudose?