Ana Maria Pătru, şefa AEP: „Votul prin corespondenţă este gestionat de Poştă şi MAE“. Cine desface plicurile şi cine răspunde dacă vor fi noi cozi la urne

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ana Maria Pătru
Ana Maria Pătru

În cea de-a doua parte a interviului pentru Adevărul, Ana Maria Pătru, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, dezleagă iţele votului prin corespondenţă: de la înscrierea în Registrul electoral, până la desigilarea plicurilor cu buletinele de vot trimise prin poştă.

Adevărul: De ce credeţi că românii s-au înscris în număr atât de mic în Registrul Electoral?
Ana Maria Pătru: Cred că e vorba de un complex de cauze, obiective, dar şi subiective. Înscrierea în Registrul electoral a românilor din diaspora este o procedură complet nouă şi cetăţenii sunt sceptici. În plus, am remarcat că s-a propagat printre ei informaţia greşită că trebuie să bată drumul până la ambasade sau consulate ca să depună personal documentele, când, de fapt, le puteau trimite şi prin poştă. Acum le pot transmite şi pe e-mail, potrivit ordonanţei de urgenţă adoptate de guvern la sfârşitul lunii august. Procedura nu este greoaie, dar ţine în mare măsură şi de voinţa cetăţeanului. Nu consider justificată invocarea lipsei de informare, eu sunt convinsă că informaţia a ajuns la cetăţenii din diaspora şi o dovadă este faptul că s-au înscris în Registrul electoral peste 9 mii de români din 2.209 localităţi din toate colţurile lumii. Şi vă pot da ca exemplu Australia, de unde au venit cereri pentru votul prin corespondenţă din 76 de localităţi, Statele Unite, cu 99 de localităţi sau Canada, cu 68 de localităţi. Au solicitat înscrierea în Registrul electoral cetăţeni din ţări europene, dar şi din Africa de Sud, Coreea de Sud, Tunisia, Mali, Noua Zeelandă, Vietnam, Cuba sau China.

Ce a făcut, concret, AEP pentru a susţine campania de înscriere în Registrul Electoral?
Am tot răspuns la această întrebare şi nu vreau să mă repet, doar intraţi pe site-ul AEP, pe pagina de Facebook, pe canalul de Youtube, pe Twitter şi veţi vedea zeci de videoclipuri, materiale informative gen ghiduri, pliante, anunţuri, ştiri, precum şi dialoguri interactive cu alegătorii, toate menite să-i familiarizeze pe românii din diaspora cu noile reguli şi proceduri de vot. Să nu uităm, totuşi, că aceştia sunt dispersaţi pe tot globul, nu ştim cu certitudine câţi sunt şi nici unde locuiesc. Am făcut sute de mii de materiale informative tipărite  - broşuri, ghiduri, pliante, afişe, pe care le-am trimis ambasadelor şi consulatelor spre a le distribui comunităţilor de români şi sunt convinsă că diplomaţii României din străinătate au făcut toate demersurile pentru diseminarea acestora. MAE, prin reprezentanţii săi care lucrează la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din străinătate, se află practic cel mai aproape de comunităţile de români din diaspora. 

Într-un interviu pentru Adevărul, ministrul pentru diaspora a spus: „Întreaga procedură de gestionare a Registrului Electoral revine, potrivit legii, AEP“. Ce înseamnă, concret, această gestionare?
Conform legii, Registrul electoral este o bază de date naţională administrată de AEP, în care sunt înregistrate şi actualizate datele de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţiile privind arondarea acestora la secţiile de votare. În această bază de date au acces doar persoanele împuternicite şi cele autorizate de AEP. Însă trebuie spus şi înţeles şi pentru reprezentanţii MAE că înscrierea în Registrul electoral a persoanelor care au optat pentru votul prin corespondenţă este responsabilitatea integrală a acestui minister, această operaţiune fiind efectuată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare, prin persoanele desemnate de MAE şi autorizate de AEP. Răspunderea pentru asigurarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal şi a securităţii prelucrărilor acestora în Registrul electoral revine AEP, persoanelor autorizate şi persoanelor împuternicite.

Pot fi românii siguri că datele lor nu vor fi folosite şi în alte scopuri decât cele electorale?
Vreau să-i liniştesc pe concetăţenii noştri care îşi fac griji că datele lor personale vor ajunge la ANAF sau la alte instituţii şi să îi asigur că acestea nu sunt în pericol de a fi folosite în alte scopuri. Registrul electoral este administrat de AEP cu respectarea strictă a legii şi toate operaţiunile din această bază de date sunt destinate exclusiv proceselor electorale. Mai trebuie spus că singurele informaţii care pot fi furnizate din această bază de date sunt cele solicitate individual de către fiecare alegător cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.

Guvernul va deschide secţii speciale de vot în diaspora, în afara celor de la ambasade şi consulate. Ce rol va avea AEP în deschiderea noilor secţii?
Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, va deschide secţii de votare acolo unde va fi nevoie. Ca să fiu mai explicită, în funcţie de informaţiile primite de la MAE, AEP va stabili, printr-o hotărâre, sediile acestora. Pentru organizarea acestor secţii de votare, MAE trebuie să aibă acordul autorităţilor din ţara respectivă.  Pregătirea şi organizarea procesului de votare în străinătate sunt atribuţii ale Ministerului Afacerilor Externe şi ale biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Cum vor şti cetăţenii unde va propune MAE să fie înfiinţate aceste secţii de votare?
În termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor, MAE  este obligat să transmită Autorităţii Electorale Permanente lista secţiilor de votare propuse spre a fi înfiinţate, care trebuie să fie foarte bine motivată de către ambasadori, consuli şi alţi membri ai personalului MAE din punctul de vedere al oportunităţii înfiinţării. Vă spun dumneavoastră, în premieră, că AEP va face publică lista cu secţiile de votare propusă de MAE, inclusiv motivarea formulată de minister pentru fiecare propunere,  astfel încât informaţia să ajungă rapid la cetăţenii români din diaspora.

Dacă vor fi din nou cozi la alegeri, îşi va asuma şi AEP răspunderea? Sau întreaga responsabilitate aparţine MAE?
Încă o dată, AEP îşi va asuma răspunderea pentru situaţii a căror gestionare intră în atribuţiile sale. Şi am precizat care sunt atribuţiile AEP în privinţa organizării de secţii de votare în diaspora. Repet, lista secţiilor de votare este propusă şi transmisă la AEP de către Ministerul Afacerilor Externe, iar tot procesul electoral pentru românii din străinătate este organizat de MAE, cu contribuţia secvenţială a AEP şi a Companiei Poşta Română.

Pentru prima dată, vom avea vot prin corespondenţă. Maria Ligor spunea că AEP este instituţia care va trebui să ştie dacă votul a ajuns sau nu la Biroul Electoral. Haideţi să explicăm. Unde ajung plicurile cu voturi şi cine le desigilează?
În primul rând, trebuie să prezentăm corect cetăţenilor prevederile legale, pentru că este foarte important ca aceştia să nu fie dezinformaţi. E bine să citim cu atenţie legea, ca să înţelegem care sunt etapele şi instituţiile implicate în cadrul organizării votului prin corespondenţă. Este important să se ştie că alegătorii îşi exercită dreptul de vot de acasă, că circuitul documentelor este asigurat de Poşta Română şi că în România se înfiinţează unul sau mai multe birouri electorale pentru votul prin corespondenţă, care funcţionează pe lângă şi în subordinea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Plicurile cu voturile din diaspora ajung cu avionul în România, iar Poşta Română le livrează direct la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă. Aici, plicurile exterioare sunt înregistrate, după ce se verifică sigiliul şi codul de bare, apoi sunt desigilate în prezenţa tuturor membrilor biroului electoral. Din plicurile desigilate sunt extrase plicurile interioare sigilate, anonimizate, care conţin buletinele de vot şi care sunt introduse ca atare în urna de vot. Urnele sunt păstrate în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Ele se deschid în ziua alegerilor, după ora 21.00, deci după încheierea votării în secţiile de votare.În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, în atribuţiile AEP intră doar întocmirea listelor electorale şi transmiterea acestora către Compania Naţională "Poşta Română". 

Cine răspunde dacă votul trimis de mine din Spania, spre exemplu, nu ajunge în timp util la Biroul Electoral? Poşta sau AEP?
După cum am spus, Poşta Română gestionează integral circuitul documentelor pentru votul prin corespondenţă, cu respectarea unor termene clare prevăzute de lege. Astfel, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, trebuie să expedieze alegătorilor documentele necesare şi până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, să predea la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă plicurile cu voturile cetăţenilor.Cetăţenii trebuie să înţeleagă că e nevoie să expedieze plicurile cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a fi siguri că acestea vor fi livrate în timp util la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.  Concret, Poşta Română asigură confecţionarea tuturor documentele necesare exercitării votului prin corespondenţă, transmite aceste documente către alegători şi predă biroului electoral pentru votul prin corespondenţă plicurilor expediate de alegători. Ministerul Afacerilor Externe este responsabil de înregistrarea şi procesarea în termen legal a cererilor alegătorilor români din străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar AEP pune la dispoziţia Poştei Române numele şi adresele acestora, după înscrierea lor în Registrul Electoral.  În concluzie, Poşta Română gestionează votul prin corespondenţă, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe.

Legea mai spune că în diaspora se deschid automat secţii de votare acolo unde s-au strâns 100 de cereri. Câte astfel de cazuri există?
Deocamdată, sunt îndeplinite condiţiile pentru a se înfiinţa trei secţii de votare, respectiv în localităţile Soroca, Căuşeni şi Carabetovca din Republica Moldova, unde s-au înregistrat peste 100 de alegători români.

Sistemul de depistare a votului multiplu va fi folosit şi în diaspora?
Acest sistem va fi folosit la toate tipurile de scrutine, inclusiv la alegerile din diaspora. Testul alegerilor locale a dovedit că sistemul şi-a atins scopul pentru care a fost creat: a blocat orice tentativă de vot multiplu şi a permis oricărui cetăţean să acceseze online, în timp real, datele privind prezenţa la vot.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite