Dragnea vs. Grindeanu, 0 la 1

Nu cred că sunt singurul român care nu se aştepta ca Dragnea să intre în conflict cu Premierul Grindeanu atât de repede.

Deşi, dacă facem o scurtă trecere în revistă a unor momente petrecute după numirea sa în funcţie, ne-am fi putut aştepta să apară, la un moment dat, discordanţe între cei doi lider PSD. (Vezi respingerea lui Sevill Shhaideh şi faptul că Sorin Grindeanu a fost „a doua mână dreaptă” a lui Dragnea, vezi momentele în care şeful PSD făcea pe „neştiutorul” (ca să nu spun pe prostul!) referitor la unele acţiuni întreprinse de guvernul Grideanu şamd.).

Liviu Dragnea şi-a trăit mare parte din viaţă într-o Românie în care, unul ca el acum, putea să taie şi să spânzure fără ca cineva să îi adreseze măcar o întrebare. Ţara, asta, aşa cum este ea, dă impresia că se schimbă, iar acest lucru îl afectează foarte mult pe baronul de Teleorman. Gândiţi-vă că seara, înainte de culcare, Dragnea se uită în oglindă şi zice: sunt în aceeaşi poziţie precum Iliescu şi Năstase! Automat că acest individ nu concepe ca o directivă dată de el să nu poată fi implementată. Mai mult partidul pe care îl conduce a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile generale plus controlul total al capitalei. Ce îţi poţi dori mai mult, sincer?!

Toate astrele ar fi trebuit să fie aşezate pentru ca el, împreună cu alţii din vechea gardă, care l-au şi împins de altfel pe poziţia în care se află acum, să distrugă un sistem care a îngrădit puterea baronilor din politica românească. Din păcate pentru el şi din fericire pentru noi, deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat.

Partidul Social Democrat este condus în acest moment de un lider autoritar, care nu se poate adapta la cerinţele, nevoile şi ritmul dezvoltării României.

Liviu Dragnea trebuia să se aştepte că orice lider PSD acceptat de către Preşedintele Iohannis nu va fi atât de uşor de controlat. Iar Grindeanu, deşi a dat impresia unui om umil, care nu iese din cuvântul nevestei, a realizat deodată că este în joc onoarea şi cariera lui politică. La fel au făcut şi Chirica şi Ponta, iar acum toţi cei care măcar mimează că încearcă să scape de metehnele iliesciene au ajuns la concluzia că Liviu Dragnea îi obligă să joace după nişte reguli care duc la un eşec iminent.

Care a fost momentul culminant al acestor tensiuni? Probabil alegerile parţiale care au avut loc duminica aceasta, alegeri semi-câştigate de PNL, principalul partid de opoziţie al PSD. Mai mult, adversarii vor avea în câteva zile congresul care, cel puţin teoretic, ar trebui să închidă disputele dintre vechiul şi vechiul. Iar acest lucru ar împinge PNL în pole-position pentru alegerile din 2019.

Trebuie să fii puţin mai deştept decât Daea sau Olguţa să realizezi că partidul din care faci parte o ia la vale rău de tot, iar pentru a opri această cădere în gol trebuie să iei măsuri credibile, măsuri bazate pe studii de fezabilitate, măsuri care să fie de pe acest pământ. Iar PSD, în momentul de faţă, nu face acest lucru. Încă se bazează pe promisiunile populiste pe care le cred implementabile doar Olguţa şi Daea (nu am nimic cu ei, jur!).

Dragnea a descălecat un armăsar arab şi a încălecat o mârţoagă. Aşa arată PSD în momentul de faţă. Un partid care a strălucit la ultimele două scrutine, dar care a apus mult mai devreme de termen.

Morala: Vedeţi de ce nu e bine să minţim?

Mi-aş dori să fiu contemporan cu PSD 2.0, un PSD care să se remarce prin cele mai bune măsuri sociale luate vreodată în România. Pentru că, ne place sau nu, ţara are nevoie de aşa ceva. Însă ei s-au concentrat în continuare pe şmecherii, barosăneală, aroganţă şi multă minciună.