Dovada. De ce pomenile electorale votate de PSD sunt nelegale
0
Măririle salariale votate de PSD încalcă Legea responsabilităţii fiscale, care interzice Guvernului şi Parlamentului să majoreze salariile şi pensiile din sectorul bugetar cu şase luni înainte de alegeri. Însă planul PSD nu a fost neapărat indexarea salariilor, cât mai ales propaganda electorală.
Pentru a înţelege de ce majorările salariale votata de PSD pentru angajaţii din Sănătate şi din Învăţământ sunt doar gogoşi electorale, trebuie să dăm filmul evenimentelor înapoi. La începutul lunii iunie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă (numărul 20/2016) care majora, gradual, cu sume între 5% şi 15% lefurile medicilor şi ale profesorilor, astfel încât să nu mai existe inechităţi salariale între angajaţi care aveau aceleaşi studii sau aceeaşi vechime. Orice ordonanţă de urgenţă, imediat după publicarea în Monitorul Oficial, este trimisă la Parlament, unde trebuie adoptată, modificată sau respinsă printr-o lege. Practic, o ordonanţă de urgenţă urmează traseul unui proiect de lege obişnuit: este dezbătută în comisiile de specialitate, apoi ajunge în plen, la votul final.
„Vom încălca o lege“
Luni şi marţi, parlamentarii din comisia juridică, de muncă şi de buget din Camera Deputaţilor, acolo unde PSD are majoritatea, au dezbătut ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul Cioloş în vară şi au agăţat câteva amendamente electorale, care stipulau alte creşteri salariale de 15% pentru medici şi profesori, dar şi pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de la 1 decembrie 2016.
„Vom încălca o lege. Este vorba de legea cu privire la responsabilitatea fiscal-bugetară, unde se spune că nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar“, a spus ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, la audierile din comisia de muncă din Camera Deputaţilor. Degeaba. Parlamentarii PSD au votat majorările. Însă legea îi dă dreptate ministrului şi trimite automat majorările PSD în nelegalitate.
„ Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar“, arată articolul 9 al Legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Iar articolul 110 din Constituţie prevede că „Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale“. Aşadar, Executivul nu poate majora pensii sau salarii cu jumătate de an înainte să expire mandatul Parlamentului (19 decembrie, în cazul Legislativului actual). Ordonanţa de urgenţă din vară, care prevedea majorări salariale treptate, a fost publicată în Monitorul Oficial în 9 iunie, deci cu numai 10 zile înainte de a intra în perioada celor şase luni de interdicţie.
Interzis la cadouri electorale
Mai rămâne un singur semn de întrebare. Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară interzice doar Guvernului să majoreze salarii, prin ordonanţă de urgenţă, sau şi Parlamentului, prin lege?
Căci, în acest caz, vorbim de o lege care aprobă o ordonanţă de urgenţă, deci responsabilul final e Parlamentul, nu Guvernul. Răspunsul îl găsim tot în Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, mai exact la articolul 2.
„Dispozitiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice“, arată, aparent ambiguu, articolul 2. Însă mergem mai departe la art.2 pct 30 din Legea 500/2002, care defineşte noţiunea de instituţii publice ca „denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice“. Aşadar, nici Parlamentul nu poate adopta, cu şase luni înainte de alegeri, legi care să majoreze pensii şi salarii. Practic, legea responsabilităţii fiscale, aşa cum îi spune şi numele, are rolul de a bloca pomenile electorale vânturate de partide din patru în patru ani înainte de alegerile parlamentare.
PSD a căutat muniţie de campanie
Legea care aprobă ordonanţa de urgenţă adoptată în vară de Guvern, cu amendamentele votate în comisii, va ajunge luni la votul final din plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. Numai că PSD, chiar şi alături de ALDE, nu mai are majoritate în Camera Deputaţilor. Şi chiar dacă UDMR sau PMP vor vota alături de PSD şi legea va trece, PNL sau Guvernul Cioloş o vor contesta la Curtea Constituţională, unde, aşa cum am arătat mai sus, are toate şansele să fie blocată. De fapt, aceasta a fost marea miză a PSD: să spună în campanie că PNL şi Guvernul Cioloş s-au opus majorărilor salariale. „Sper că PSD va înţelege că a vinde iluzii faţă de categorii care nu o duc bine în România doar pentru a lua nişte voturi, ştiind că acele majorări salariale nu pot fi aplicate, mi se pare o crimă politică. Mi se pare un cinism fără margini“, a spus preşedintele PNL, Alina Gorghiu.
Este greu de spus că poţi să fii de acord cu majorări votate aşa, nici pe ultima sută de metri, pe ultimii doi metri înainte de alegeri. Mie mi se pare că Parlamentul a ajuns într-o zonă populist-electoralistă, unde nu ar trebui să ajungă. Klaus Iohannis, preşedinte
Se încarcă comentariile...
