Declaratia presedintelui PNL Valeriu Stoica

Evolutiile recente din partidul nostru au avut darul de a convinge si mai mult opinia publica romaneasca de faptul ca suntem pusi din nou in fata unei realitati pe care o credeam de mult depasita.

Evolutiile recente din partidul nostru au avut darul de a convinge si mai mult opinia publica romaneasca de faptul ca suntem pusi din nou in fata unei realitati pe care o credeam de mult depasita. Este clar ca unii lideri PNL nu au putut invata din greselile trecutului. Deserviciile aduse PNL si liberalismului romanesc de acestia sunt considerabile, iar daca nu se va actiona la vreme, pretul platit va fi foarte mare. Subminarea structurilor interne, duplicitatea, jocul la doua capete, manevrele de culise si atacurile la persoana regizate de unii lideri liberali au atins cote fara precedent zilele trecute. In plus si mult mai grav, in conformitate cu obsesiile grupului de revolutionari auto-proclamati, persoana mea si chestiunea scaunului de presedinte al PNL pe care il ocup a ajuns sa capteze atentia in mod cu totul exagerat, fapt ce duce la neglijarea problemelor reale ale partidului si blocheaza gasirea unor solutii viabile la actuala criza prin care trece partidul. Date fiind cele de mai sus, cred ca merita sa subliniez inca o data cele spuse de mine saptamana trecuta, deoarece impresia mea este ca, in frenezia ce i-a cuprins pe unii lideri, mesajul meu n-a fost receptat. Vreau sa fie clar si sa se inteleaga o data pentru totdeauna: in discutie nu este "scaunul" meu. Retragerea mea din functia de presedinte, am spus si o repet, este pe masa oricand. Dar nu oricum. Nu riscand viitorul PNL. Nu aruncand partidul nostru in haos si intr-o lupta interna a orgoliilor si veleitatilor iresponsabile intr-un moment critic ce poate fi decisiv pentru insasi existenta sa. Nu pot lasa munca mea si munca si sperantele miilor de liberali sa fie distruse. Anuntand optiunea retragerii, am formulat o provocare adresata nu atat grupului demolator obsedat de satisfacerea unor vanitati si a intereselor persoanle, ci acelor lideri si membri PNL ce doresc binele partidului si care vor sa contribuie constructiv la reforma acestui partid. Cu alte cuvinte, le sugeram acestora din urma ca, daca vor o schimbare in bine in PNL si daca li se pare ca eu personal stau in calea demersurilor lor, atunci este cazul sa actioneze imediat si sa preia initiativa, pentru ca eu sunt gata sa iau decizii radicale in ceea ce ma priveste, nevrand sa fiu un obstacol in calea succesului partidului. Conditia minimala era insa ca ei sa-si manifeste explicit si public opinia privind unitatea si stabilitatea PNL, precum si vointa de a solutiona actuala criza. Desi asteptam reactii constructive concrete, cu exceptia catorva lideri locali si centrali si a d-lui Stolojan, care, ca intotdeauna, s-a aratat interesat intr-un mod constructiv de soarta PNL, reactia s-a lasat asteptata. Mai mult, incercarea mea de a determina o astfel de reactie printr-un apel s-a impotmolit de bariera mistificarilor, dezinformarii, manipularii grosolane si manevrelor de culise tesute de catre grupul demolator pe fundalul jocului la doua capete practicat de cativa lideri locali. Initiativa mea a esuat astfel in modul dorit de grupul demolator, si anume in discutii sterile despre cine, cand si cum si-a dat acordul. Cu aceasta ocazie am putut vedea cat de departe pot sa mearga acesti oameni si cat de mare este pericolul pe care acestia il prezinta pentru partid. Acesta este si motivul pentru care am hotarat sa imi rezerv dreptul de a-mi depune sau a nu-mi depune candidatura la presedintia PNL la Congresul extraordinar in functie de trei parametri fundamentali: 1. coagularea in interiorul PNL a unei forte politice solide ca alternativa la actuala configuratie de putere la varful partidului, care sa fie capabila sa grupeze fortele responsabile ale partidului, sa neutralizeze grupul demolator si sa blocheze astfel distrugerea PNL; 2. afirmarea unor noi lideri in PNL capabili sa continue procesul de reconstructie institutionala a partidului inceput in 1997 si in acelasi timp sa refaca imaginea PNL, demonstrand electoratului ca pentru conducerea partidului exista si o alta oferta umana decat veleitarii ce se doresc azi drept candidati la fotoliul lui Bratianu; 3. constituirea unei echipe functionale cu un proiect politic clar, cu un program politic si cu obiective si o strategie clara, capabila sa trateze problemele reale ale PNL si sa forteze discutarea unor teme si solutii reale in partid, spre deosebire de pseudo-solutiile impuse azi pe agenda partidului de catre asa-zisii revolutionari. Cele mai sus mentionate nu sunt niste chestiuni abstracte, proiectate intr-un viitor incert, ci au un termen cat se poate de scurt. Cred ca este necesar ca liberalii romani de la toate nivelurile sa se hotarasca daca se regrupeaza sau nu in sensul de mai sus in urmatoarele doua sau trei saptamani. In situatia in care pana la mijlocul lunii viitoare aceste trei directii incep sa se contureze in interiorul PNL, atunci decizia mea de a nu mai candida va deveni un fapt public, iar rolul meu se va limita la a gestiona transferul de putere catre noile forte din PNL ce va avea loc la Congresul extraordinar, dupa care voi ramane la dispozitia noii echipe de conducere. Daca insa nu se va contura o regrupare a fortelor liberale responsabile in intervalul de timp mentionat, atunci voi fi nevoit sa consider foarte serios oportunitatea de a intra personal in lupta pentru a infrunta ceea ce eu consider un pericol fatal pentru PNL. Daca voi intra in lupta, nu ma indoiesc ca, avand dreptatea si interesele partidului de partea mea, vointa liberalilor ce doresc binele PNL se va impune. Atunci Partidul National Liberal se va limpezi de acesti demolatori de vocatie ce il paralizeaza de atata timp. Problema va fi insa ca, dupa toate estimarile mele, acest razboi intern va duce la o perioada de haos in PNL, va destructura organizatii ale partidului si va necesita o lunga perioada de recuperare interna, compromitand serios sansele partidului in acest ciclu electoral. Ar fi deci de dorit ca toate acestea sa fie evitate. Iata de ce preferinta mea se indreapta catre prima alternativa: o regrupare a liberalilor in jurul unei noi structuri de conducere, alcatuita din oameni noi si din oameni cu mare autoritate morala, in frunte cu o echipa functionala si unitara si avand un proiect politic clar si fezabil. Am convingerea ca a venit vremea ca in PNL sa aiba loc o reforma radicala. Este vremea ca membrii PNL de la toate nivelurile sa-si demonstreze lor insisi si intregii tari ca pot sa-si faca ordine in propria curte si ca pot da un exemplu de democratie si responsabilitate politica tuturor liderilor din Romania ce trebuie sa invete ca functia politica aduce nu numai drepturi si privilegii, dar si responsabilitati. Prin urmare, astept in perioada imediat urmatoare de la membrii si liderii PNL initiative concrete in vederea realizarii acestui deziderat. Astept si doresc ca personalizarea excesiva a problemelor PNL si conflictul distructiv centrat pe persoane sa faca loc unor solutii constructive, atat la nivelul ideilor, cat si la nivel organizational. In momentul in care acestea vor aparea, obsesia unor asa-numiti lideri liberali, si anume inlaturarea mea de pe scaunul de presedinte al PNL, isi va pierde obiectul. Voi renunta de bunavoie la el. Voi face cu bucurie acest pas, avand constiinta implinirii datoriei fata de PNL. Valeriu Stoica, Presedinte PNL