Cum a evoluat relaţia dintre România şi Moldova în era Iohannis: mai puţin sentiment, mai mult pragmatism. Ce spun specialiştii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Timofti şi Klaus Iohannis, doi preşedinţi români separaţi de Prut. FOTO Presidency.ro
Nicolae Timofti şi Klaus Iohannis, doi preşedinţi români separaţi de Prut. FOTO Presidency.ro

În condiţiile în care România şi-a asumat paternitatea parcursului european al Republicii Moldova, „Adevărul“ arată cât de strânsă mai e legătura între cele două state în era Klaus Iohannis, după ce, la Chişinău, reformele au rămas suspendate între cele trei Guverne care s-au perindat anul trecut la Putere.

În primul an de preşedinţie, Klaus Iohannis a schimbat total maniera în care România împinge de la spate Republica Moldova pe drumul său către UE. Dacă Traian Băsescu bătea cu pumnul în masă la Bucureşti şi influenţa evenimentele politice de la Chişinău, Klaus Iohannis a fost mai rece în declaraţii, discret în vizite, dar mult mai radical în gesturi.

Spre exemplu, a suspendat o finanţare de 150 de milioane de euro până când Republica Moldova nu va începe un proces accelerat de reforme.Totuşi, la Chişinău nu se schimbă nimic, deşi anul trecut s-au schimbat trei guverne. Plecând de la această criză continuă, „Adevărul“ face o scurtă trecere în revistă a relaţiei dintre Basarabia şi România în primul an de mandat Iohannis, iar analiştii politici arată ce a făcut bine, unde a greşit şi ce trebuie să facă pe viitor şeful statului pentru românii de peste Prut.

O singură vizită peste Prut

Relaţia lui Klaus Iohannis cu Republica Moldova a început cu o amânare. Era ianuarie 2015, iar la Chişinău încă se purtau negocieri pentru formarea unui nou guvern, în urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2013. Premier în funcţie era Iurie Leancă, omul care fusese de partea lui Victor Ponta în campania pentru prezidenţiale. Surse de la Cotroceni spuneau atunci că şeful statului n-a vrut să dea niciun semnal că se amestecă în treburile Republicii Moldova, aşa că a preferat să rămână acasă. S-a dus la Chişinău o lună mai târziu, când s-a întâlnit cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu premierul abia instalat, Chiril Gaburici. Avea să fie singura vizită din 2015 peste Prut. A fost prea puţin?  „Nu, nu are nicio importanţă numărul de vizite. Contează mult mai mult substanţa acţiunii prezidenţiale“, spune analistul politic Iulian Chifu, expert în relaţia României cu Republica Moldova. 

Ulterior, Chiril Gaburici a demisionat, după ce a fost anchetat că şi-a falsificat diploma de Bacalaureat. La şefia Guvernului a urmat pro-europeanul Valeriu Streleţ, însă, în toamnă, Cabinetul său a fost trântit de o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti. Iulian Chifu spune că preşedintele a ratat atunci un bun moment de a se implica. „Preşedintele trebuia să facă atunci o celulă de criză, pentru că el a ştiut încă de dimineaţă, de la instituţiile statului român, că urmează căderea Guvernului. Atunci a fost o chestiune care trebuia gestionată. În momente ca acelea contează  implicarea, experienţa. Şi acum, când Republica Moldova n-are încă Guvern, este necesară o celeulă de criză, pentru că interesul României este drumul european al Republicii Moldova.  De aceea, este natural ca şeful statului să convoace o formulă ad-hoc de consultare, eventual să instituie o celulă de criză, care să urmărească evoluţiile  şi să stabilească obiectivele şi priorităţile României pe această dimensiune“, spune Iulian Chifu.

Iohannis a tăiat conducta cu bani

Totuşi, la o săptămână de la demiterea lui Streleţ, preşedintele Klaus Iohannis a  retrimis în Parlament legea prin care România se angaja să ajute financiar Republica Moldova cu 150 de milioane de euro. O altă modalitate de a-i pune pe moldoveni să aleagă între Europa şi sărăcie. „Nu înseamnă o uşă închisă şi nici renunţarea la ajutorul pe care îl dăm românilor de peste Prut. A fost singurul instrument juridic avut la dispoziţie pentru ca împrumutul de 150 de milioane de euro să fie reportat până după clarificarea evoluţiilor de la Chişinău. În funcţie de aceste evoluţii, legea se poate întoarce oricând la promulgare. România rămâne în continuare acelaşi susţinător al Republicii Moldova în parcursul său pro-european“, motiva atunci preşedintele. Gestul său radical este foarte bine văzut de specialişti.

„A fost o mare realizare suspendarea împrumutului. A fost un instrument de blocaj, prin care preşedintele a forţat crearea unui Guvern proeuropean. E un plus major“, spune Iulian Chifu. Analistul politic Radu Magdin completează:  „În materie de Republica Moldova, preşedintele Iohannis a făcut aceleaşi opţiuni ca şi în celelalte dosare de politică externă: a ales cartea continuităţii şi a fost o prezenţă discretă. Periodic însă a acţionat, în momente-cheie, cum a fost cazul împrumutului blocat către Chişinău din raţiuni de instabilitate politică“. 

 „Băsescu avea experienţă, dar a prins criza economică“

Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost întrebat duminică seară, într-o emisiune la B1 TV, cum vede relaţia României cu Republica Moldova, de când Iohannis a ajuns la Palatul Cotroceni. „Eu vă spun că nu a mişcat nimic în politica externă. Au fost vizite... probabil l-au împins de la spate, MAE a lucrat la toată capacitatea să îl plimbe puţin prin lume să vedem că avem preşedinte înalt şi asta e“, a  spus fostul preşedinte. Pentru Republica Moldova ar fi fost mai bine ca România să aibă un preşedinte-jucător sau atitudinea calmă, dar pragmatică a lui Iohannis mişcă mai mult Chişinăul înspre Bruxelles? „E greu de făcut o comparaţie pentru că sunt situaţii oarecum diferite. Băsescu a fost mai vulcanic în declaraţii şi a avut şi o poziţie împotriva Rusiei când a venit vorba de Republica Moldova. Iohannis nu a avut mari realizări în relaţia cu Republica Moldova din cauza faptului că el a venit în decembrie la Putere, iar la Chişinău, în doar câteva luni, a început criza politică“, spune istoricul Constantin Corneanu, preşedintele Consiliului-Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu“.

 „E un stil diferit, diametral opus faţă de cel flamboaiant al fostului preşedinte; e utilă o prezenţă sporită în 2016, dar pe de altă parte Iohannis nu are aceeaşi ţintă electorală în 2016 ca Băsescu, care speră să ia cât mai multe din voturile moldovenilor care au dobândit cetaţenia română în timpul mandatului său“, spune Radu Magdin, amintind de faptul că Traian Băsescu va fi implicat în alegerile locale şi parlamentare ca lider al Mişcării Populare.

În concluzie, a progresat sau a regresat România în relaţia cu Moldova în timpul mandatului lui Iohannis? „E dificil de făcut o asemenea afirmaţie. Vorbim despre două mandate diferite. În primul rând, la Băsescu întâlnim un preşedinte la al doilea mandat, cu plusurile şi minusurile sale. Avea experienţă, dar era problema timpului şi criza economică. Pe de altă parte, avem un preşedinte la început de mandat, cu o anumită lipsă de experienţă, dar cu altă situaţie financiară“, conchide Iulian Chifu. 

O nouă tentativă eşuată de învestire a guvernului la Chişinău

Parlamentul de la Chişinău a eşuat în învestirea noului guvern, după ce la şedinţa specială de luni, 4 ianuarie, s-au prezentat mai puţin de jumătate dintre deputaţi.

Parlamentarii din Republica Moldova au început anul 2016 cu o şedinţă specială, în cadrul căreia urmau să dezbată propunerea de guvern a lui Ion Sturza. Deputaţii urmau să analizeze programul de guvernare al premierului desemnat Ion Sturza şi să se pronunţe asupra componenţei nominale a guvernului propus de acesta. Şedinţa însă s-a încheiat înainte de a începe din lipsă de cvorum. Guvernul Sturza avea nevoie de cel puţin 51 de voturi ale parlamentarilor pentru a fi învestit, dar în sală au fost doar 47 de aleşi. Până luni, doar fracţiunea liberal-democraţilor anunţase că va susţine guvernul Sturza.

Liderul liberalilor a declarat anterior că, personal, ar vota, însă ieri le-a spus jurnaliştilor că nu ar fi făcut-o. Luni dimineaţa, şi deputaţii neafiliaţi din „grupul Leancă” au declarat că îşi vor da votul. Totuşi, Guvernul Sturza ar fi obţinut cel mult 35 de voturi din 101. Socialiştii, comuniştii şi democraţii au declarat că nu vor vota pentru Guvernul Sturza, pe care îl consideră „un eşec”. Sturza a spus că absenţa unor deputaţi democraţi de la şedinţă a fost regizată. Şedinţa Parlamentului a durat mai puţin de cinci minute. „Preşedintele Republicii Moldova urmează să iniţieze consultările pentru desemnarea altui candidat”, a declarat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Conform Constituţiei Republicii Moldova, la Chişinău urmează a doua tentativă de învestire a guvernului. Dacă şi aceasta va eşua, atunci şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul şi să fie anunţate alegeri anticipate. (Ion Surdu)

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite