Cruciada DNA împotriva ciocoilor vechi. Secretele marilor dosare de corupţie ale baronilor care au nenorocit România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au primit milioane de voturi din partea românilor, dar mai ales au primit toată încrederea unui popor care şi-a dorit să trăiască mai bine. Baronii locali, cei în mâinile cărora alegătorii au lăsat toţi banii şi toate speranţele lor, au fost, în ultimii ani, prezenţi mai mult în faţa procurorilor, în sălile de judecată sau chiar după gratii decât în birourile instituţiilor publice pe care ar fi trebuit să le conducă drept.

Dosarele grele de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani sau şantaj aproape că nu lipsesc din niciun judeţ al ţării.

După defilări cu cătuşe la mâini, în deja celebrele imagini cu politicieni corupţi săltaţi de „mascaţi”, după afaceri de sute de milioane de euro din bani publici demascate de oamenii legii, baronii locali din „vechea gardă” par să nu se lase. Forţaţi de oamenii legii, unii au ieşit, cel puţin deocamdată, de pe scena politică şi administrativă. Alţii, însă, s-au întors din celulă direct în fotoliile călduţe din primării sau consilii judeţene, făcându-şi planuri pentru noi mandate. De numele lor atârnă, însă, dosare grele de corupţie şi chiar condamnări la închisoare. „Adevărul” că prezintă, mai jos, pe judeţe, cazurile baronilor locali celebri certaţi cu legea. 

În ediţia de mâine a ziarului, serialul va continua cu poveştile „ciocoilor noi”, adică cei care calcă pe urmele vechilor baroni, visând să pună mâna pe caşcavalul numit România. 

ALBA. Hava şi Atanasiu

Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, conduce administraţia locală din 1996, fiind astfel unul dintre cei mai vechi primari de oraş în funcţie din ţară. Mircea Hava a câştigat la nivel local cam tot ce se putea câştiga pentru PDL – conducerea Consiliului Judeţean şi 40 de funcţii de primar. Nici măcar procurorii DNA nu au reuşit să oprească supremaţia acestuia. A fost scos de sub urmărire penală într-un dosar penal în care era acuzat că a acordat subvenţii ilegale societăţii de transport public din oraş. Oficial, Mircea Hava deţine în proprietate două case şi două terenuri intravilane. Mai are un autoturism Volkswagen Passat şi mai multe depozite bancare în valoare totală de peste 200.000 de lei. Veniturile din salariul de primar s-au cifrat la o medie anuală de 40.000 de lei.
Senatorul Teodor Atanasiu (foto în dreapta) este şi el un politician care se menţine de peste 20 de ani în funcţii politice. A plecat de ”jos”, de la funcţia de consilier local în Cugir, şi a ajuns ministru al Apărării, şef la AVAS, deputat şi senator. Şi el a fost în atenţia DNA, dar, în final, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, după ce Atanasiu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni la legea referendumului şi infracţiuni de corupţie, după referendumul pentru demiterea preşedintelui din vara lui 2012.
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, Atanasiu deţine cote părţi dintr-un teren intravilan şi o casă de vacanţă în Cugir, iar soţia sa are cote părţi din două terenuri intravilane şi două case de locuit din Alba Iulia. Mai are în proprietate un autoturism Opel Omega din 1999. Teodor Atanasiu are conturi în bănci de circa 900 de mii de lei. La venituri sunt trecute doar sumele încasate din salariul de parlamentar, de aproape 60.000 de lei. Însă, în declaraţia de interese precizează că este asociat la Cooperativa de Credit Concordia Cugir. Soţia acestuia este asociat în trei firme: N&D Corporation SRL Zlatna, Neodex SRL Abrud şi Editura Milenium SRL Alba Iulia. (Dorin Ţimonea)

teodor atanasiu

ARGEŞ. Baroni cu mandat de arestare

Tudor Pendiuc, primarul în funcţie al municipiului Piteşti, este trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Problemele sale cu justiţia au început pe 6 noiembrie 2014, când procurorii DNA au descins la Primăria Piteşti, la vila edilului din municipiu şi la locuinţele unor alte persoane din acelaşi dosar, suspectate de fapte de corupţie săvârşite în perioada 2007-2014, dar şi la sediile unor firme. Faptele la care se referă procurorii vizează încheierea, executarea şi prelungirea contractului de asociere în participaţiune între societatea Consiliului Local Piteşti, Publitrans 2000 S.A. şi societăţile comerciale private CNCD şi Girexim Universal S.A, asociere care ar fi prejudiciat bugetului local al municipiului Piteşti cu 6,3 milioane euro. În martie 2015, când Tudor Pendiuc se afla în arest preventiv, a fost trimis în judecată cu propunerea de menţinere a măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în cauză, şi odată cu el, alte 12 nume din acelaşi dosar. Tudor Pendiuc a petrecut 9 luni în arest, timp în care a acuzat probleme grave de sănătate şi a slăbit aproape 20 de kilograme. Pe 14 august 2015, edilul a fost eliberat din arestul preventiv, sub măsura controlului judiciar, iar o lună mai târziu şi-a reluat activitatea de primar.

Constantin Nicolescu, fostul preşedinte al Consiliului judeţean Argeş şi al PSD Argeş, se află în închisoare, fiind condamnat definitiv, în februarie 2015, de Curtea de Apel Bucureşti, la şapte ani şi opt luni de închisoare, în dosarul în care este acuzat că a accesat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro pentru reabilitarea unor şcoli, în baza unor documente false. Anterior, pe 4 iulie 2014, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş la 9 ani şi 6 luni de puşcărie în dosarul Căteasca, în care este acuzat de fraudare de fonduri europene, însă decizia a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În noiembrie 2015, Nicolescu a fost din nou trimis în judecată, de data aceasta în dosarul legat de atribuirea unor contracte de consultanţă. Odată cu el, şi deputatul PSD de Argeş Mircea Drăghici şi alte zeci de persoane, printre care primari şi viceprimari. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş este acuzat de folosirea influenţei în scopul unor foloase necuvenite, abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu. (Cristina Stancu)

BACĂU. Baronii Bacăului, obişnuiţi cu „beciul domnesc“, îşi aşteaptă condamnările

Liderii principalelor partide politice din Bacău au făcut un prim stagiu de arest. Primarul Bacăului, Romeo Stavarache (foto dreapta), fost preşedinte al PNL Bacău, este judecat în două dosare penale ale procurorilor DNA, din 2014, pentru luare de mită şi tentativă de abuz în funcţie. După ce a încălcat controlul judiciar dispus de judecători, pe 6 iunie a fost arestat preventiv. A stat în celulă aproape trei luni, apoi în arest la domiciliu, iar din februarie 2015 este sub control judiciar, moment în care şi-a reluat scaunul din primărie. 

image

Viorel Hrebenciuc, fost lider PSD, este trimis în judecată în trei dosare de corupţie şi a fost arestat după implicarea sa în retrocedarea a peste 43 de mii de hectare de pădure, cu un prejudiciu adus statului de 303 milioane de euro. Şi-a dat demisia din Parlament şi partid. Fostul ministru de Interne, Gabriel Berca, fost preşedinte PDL Bacău, împreună cu deputatul democrat liberal Mihai Banu au fost arestaţi în vara anului trecut pentru trafic de influenţă. Sunt trimişi în judecată, iar acum sunt sub control judiciar. Dragoş Benea, preşedintele social-democraţilor băcăuani din 2013 şi preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, a fost percheziţionat la domiciliu, în biroul instituţiei pe care o conduce dar şi la sediul firmelor logodnicei şi tatălui său, de procurorii Anticorupţie pe 17 iulie 2014. Asupra lui există suspiciuni de corupţie şi în acest caz s-a deschis o urmărire penală „in rem“, fără alte urmări, până în prezent. (Mircea Merticariu)

BIHOR. Kiss nu a ratat nicio infracţiune de corupţie

Vicepreşedintele CJ Bihor, lider al UDMR BH, baronul Alexandru Kiss este acuzat de DNA Oradea de spălare de bani, abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă. Anchetatorii susţin că activitatea infracţională a lui Kiss s-a desfăşurat în perioada 2001 - 2008, perioadă în care acesta a comis toate infracţiunile de corupţie pe care le putea săvârşi un funcţioar public. Pe 2 iunie 2015, baronul era reţinut pentru 24 de ore, prezentat judecătorilor Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă. Magistraţii au decis să fie cercetat în libertate, sub control judiciar.

Procurorii anticorupţie susţin că Alexandru Kiss, ajutat de importanţi oameni de afaceri din Oradea, a spălat milioane de euro folosindu-se de firme fantomă din ţară şi străinătate cu ajutorul cărora au reuşit o spălare mascată a banilor. Nu au lipsit afacerile cu statul. Astfel, preşedintele UDMR BH este acuzat că ar fi realizat venituri necuvenite de peste 4,3 milioane euro după ce ar fi intervenit ca firmele Keviep şi Selina să beneficieze de contracte publice, dar şi pentru ca o societate să furnizeze cărbune la suprapreţ CET-ului orădean. La două săptămâni de la reţinere, Kiss a fost trimis în judecată, însă procesul de derulează foarte lent. La aproape 7 luni de când instanţa a fost sesizată, dosarul se află încă într-o fază premergătoare procesului, termenul alocat acestei proceduri fiind depăşit de mai bine trei ori. (Claudia Bonchiş)

Alexandru Kiss

BISTRIŢA-NĂSĂUD. Ioan Oltean, cel mai longeviv baron local, acuzat de fapte de corupţie

Ioan Oltean este unul dintre cei mai longevivi parlamentari, fiind deputat încă din anul 1990, dar şi unul dintre cei mai vechi lideri de organizaţii locale. Acesta a fost şi vicepreşedinte şi secretar general al fostului PDL, dar şi ministru al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului în anii `90. Culmea, Ioan Oltean a fost preţ de 12 ani dascăl şi abia apoi şi-a îndreptat atenţia asupra politicii.
Liberalul nu a fost ferit de probleme cu legea, primul dosar care i-a dat bătăi de cap deputatului de Bistriţa-Năsăud fiind cel în care este cercetat şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Liviu Rusu şi fostul secretar de stat Ioan Andreica. Astfel, în 2013, Ioan Oltean este acuzat de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului, procurorii susţinând că deputatul i-ar fi avertizat pe Liviu Rusu şi Ioan Andreica despre percheziţiile ce urmau să fie făcute de către DNA.
În toamna anului 2015 apare un nou dosar în care Ioan Oltean este pus sub învinuire pentru fapte de corupţie. Anchetatorii susţineau că aveau suspiciuni că Ioan Oltean ar fi făcut trafic de influenţă în legătură cu numirea unei persoane într-o funcţie publică.
Niciunul dintre aceste două dosare nu se concretizează prin trimiterea în judecată. Lovitura de graţie din partea DNA a venit abia în luna noiembrie a anului 2015, când procurorii anunţă că Ioan Oltean este cercetat penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi trafic de influenţă.
Procurorii spun că deputatul, care avea legături atât cu şefa ANRP bistriţeanca Crinuţa Dumitrean, cât şi cu omul de afaceri Mihai Rotaru, şi-ar fi executat influenţa asupra şefei ANRP pentru a urgenta şi aproba despăgubiri în favoarea omului de afaceri, care, în schimb i-ar fi dat lui Ioan Oltean mită 600.000 de euro, în incinta unei parohii. Colegii din Parlament i-au ridicat deputatului imunitatea, acesta fiind cercetat în prezent sub control judiciar. Deputatul a renunţat la toate funcţiile deţinute în PNL. (Bianca Sara)

Ioan Oltean FOTO Mediafax

BRAŞOV. Toată administraţia, „decapitată” din cauza corupţiei
 

La Braşov, primul care a căzut în plasa DNA a fost şeful CJ, liberalul Aristotel Căncescu, reţinut în 6 octombrie 2014. Anchetatorii susţin că el ar fi semnat contracte pentru care instituţia pe care o conduce ar fi plătit şi de zece ori mai mult decât ar fi fost normal. Căncescu a fost trimis în judecată, în 17 decembrie 2014, pentru abuz în

image

serviciu, luare de mită, spălare a banilor, trafic de influenţă şi instigare la tentativă la abuz în serviciu. Faptele s-ar fi desfăşurat în perioada noiembrie 2006 - noiembrie 2014. Prejudiciul adus bugetului judeţean, potrivit DNA, ar fi de peste 7,5 milioane de euro. Căncescu a fost arestat preventiv la sfârşitul lunii octombrie 2014, timp de patru luni, după care a primit arest la domiciliu, iar acum este plasat sub control judiciar, fiind suspendat din funcţia de şef al CJ.


Şi primarul Braşovului, George Scripcaru (PNL, venit din aripa PDL), a fost reţinut 24 de ore, în 29 iunie 2015, după care instanţa a decis cercetatarea lui sub control judiciar. Edilul este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, fapte comise în perioada 2010-2012, prejudiciul fiind de peste 30 de milioane de lei. Printre altele, primarul Braşovului ar fi plătit firmei care produce agent termic pentru mai multă energie decât avea nevoie, iar surplusul ar fi fost plimbat prin reţea sau, pur şi simplu, irosit. Dacă Aristotel Căncescu, a fost suspendat din funcţie, Scripcaru îşi poate exercita funcţia, având doar interdicţia de a se întâlni cu anumiţi angajaţi din Primărie. (Sebastian Dan)

BRĂILA. Decăderea baronului brăilean Gheorghe Bunea Stancu

Ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în 2004, din postura de patron al „Bursagrirom” SA, firmă care a prosperat făcând comerţ cu cereale din Insula Mare a Brăilei, Gheorghe Bunea Stancu s-a folosit de putere pentru a-şi consolida poziţia de baron local. Ani de zile, nimic nu a mişcat în administraţia şi politica brăileană fără vrerea lui. Cu un comportament adesea grobian în relaţia cu subalternii, dar şi cu presa, Stancu a căpătat o nedorită notorietate pe plan naţional în iarna anului 2014, atunci când a ameninat o jurnalistă că „îi dă două picioare în gură”, după ce aceasta l-a întrebat de ce a preferat să îşi petreacă vacanţa la schi în Austria în timp ce drumurile judeţene erau blocate de nămeţi. Din acel moment, steaua lui Bunea Stancu a început să apună. În vara aceluiaşi, an, mai exact în august 2014, procurorii DNA au descins la locuinţa baronului şi l-au săltat cu mascaţii. Acuzat că ar fi acordat contracte preferenţiale din bani public, fostul baron a petrecut câteva zile în arest preventiv, apoi a fost trecut în arest la domiciliu şi, după două luni, a primit permisiunea să iasă din casă, aflându-se însă sub control judiciar.

Dosarul „Stancu vs. DNA” în care mai sunt implicaţi încă 13 funcţionari din cadrul CJ a intrat pe rolul instanţelor în octombrie 2014 şi încă se află în judecată. Între timp, Bunea Stancu a fost condamnat la închisoare în dosarul „Mită la PSD”, alături de afaceristul Ioan Nicolae. Astfel, în seara de 2 aprilie 2015, fostul atotputernic al Brăilei a fost ridicat cu cătuşe la mâini şi dus la Penitenciarul de maximă siguranţă Galaţi, pentru perioada de carantină. Apoi, în mai 2015, a fost mutat la Penitenciarul Focşani, pentru a fi aproape de Tribunalul Vrancea, unde se judecă dosarul „Stancu vs. DNA”.
Bătălia lui Bunea Stancu cu justiţia se duce, însă, pe mai multe fronturi. La începutul lunii august 2015, procurorii DNA Galaţi au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Bunea Stancu şi a directorului economic al CJ, Alina Daniela Rusu, sub acuzaţia de abuz în serviciu şi conflict de interese. Totodată, din iulie 2015, Gheorghe Bunea Stancu este urmărit penal şi într-un nou dosar cu omul de afaceri Ioan Niculae, fiind acuzat de comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. (Florentin Coman)

image

BOTOŞANI. Sfârşitul ”împăratului” de Botoşani

Unul dintre cei mai contestaţi oameni politici din judeţul Botoşani, a fost fără discuţie, fostul şef al PNL Botoşani, dar şi al Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, ajuns pe culmile celebrităţii politice, după ce a fost ales în 2009 şef al PNL Botoşani şi după aceea din 2012 şi şef al Consiliului Judeţean Botoşani, dar şi co-preşedinte al USL. Alintat de primarii ”preaplecaţi”, la preluarea mandatului de şef al CJ în vara lui 2012, cu porecla de ”împăratul”, Florin Ţurcanu nu a reuşit să se menţină în funcţie pe toată perioada mandatului. În februarie 2015 era suspendat din funcţie de prefectul de Botoşani, Costică Macaleţi. Şi asta după ce la sfârşitul anului 2014, Ţurcanu a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual şi uz de fals.

Succint, Ţurcanu fiind şef al PNL Botşani, a dat afară, în 2009, din partid mai mulţi membri cu mandate de consilieri locali şi judeţeni pentru ca aceştia să le piardă şi să facă loc unor favoriţi personali ai ”împăratului”, aşa cum arătau procurorii la aceea dată. Cât a ”domnit” însă Ţurcanu a făcut-o despotic, spun multe voci din PNL dar şi din cadrul instituţiilor subordonate CJ. Pe la colţuri, dar evidenţiat mai apoi şi de DNA, avea obiceiul să-şi impună favoriţi. De exemplu şi-a luat la mare, la un curs de perfecţionare pe banii statului toţi protejaţii, inclusiv un fin al său, angajaţi ca şi consilieri din bani publici la cabinetul său de preşedinte al Consiliului Judeţean. Firma unui alt liberal, Sorin Cornilă, favorit al lui Ţurcanu primea contracte din bani publici cu Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială ş Protecţia Copilului, instituţie subordonată CJ Botoşani.

image

Totodată şi la nivel naţonal şi-a pomovat soţia, Roxana Anuşcă pe listele cu deputaţi în Parlamentul României, dar şi fratele pe Mihai Ţurcanu în diferite funcţii la nivel naţional. Au urmat inerent noi probleme cu legea. Tot în 2015, Ţurcanu intră în atenţia DNA. Acesta este suspectat de trafic de influenţă şi de instigare la abuz în serviciu. Mai precis Ţurcanu, în perioada 2012-2014, cât „stăpânea” judeţul, a pus pe mai mulţi funcţionari ai instituţiei să atribuie preferenţial contracte de lucrări sau prestări servicii unor firme care aparţineau protejaţilor săi. ”În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, având influenţă asupra funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Judeţean Botoşani şi a instituţiilor publice din subordinea CJ, i-a determinat să atribuie preferenţial, prin încredinţare directă sau prin încheierea de contracte, anumite activităţi de prestări servicii şi de execuţie lucrări, în favoarea SC Powerline SRL Botoşani. Urmare a acestui fapt, SC Powerline SRL Botoşani a încheiat în perioada 2012-2014 un număr de 15 contracte de prestări servicii, în valoare totală de 298.077 lei, plătite cu sume de bani din bugetul unor instituţiilor publice subordonate Consiliului Judeţean Botoşani”, arată DNA. Totodată punea pe directorii instituţiilor subordonate să încheie contracte preferenţial cu diferiţi oameni de afaceri, care îi plăteau lui Ţurcanu comisioane. De exemplu doar în urma unui aranjament Ţurcanu primea lunar de la un om de afaceri, 1180 de euro. În momentul de faţă Ţurcanu nu mai are nicio funcţie publică sau politică şi este anchetat de DNA.

Protejatul lui Ponta de la Botoşani şi problemele cu legea
Mâna dreaptă de la Botoşani a fostului şef al PSD, Victor Ponta a fost tânărul dorohoian Andrei Dolineaschi. Acesta de altfel în timpul cât Ponta a condus destinele PSD, Dolineaschi (foto dreapta) a fost vicepreşedinte al fililei centrale a partidului şi omul care era văzut mai tot timpul în preajma fostului lider PSD. Dolineaschi este din 2012 deputat în Parlamentul României, mandat câştigat sub sigla USL, pe colegiu Dorohoi, fieful său politic. Ascensiunea politică a protejatului lui Victor Ponta de la Botoşani, a fost fulminantă. În doar 10 ani, Dolineaschi ajunge de la simplu membru de partid dintr-un municipiu mărginaş al României la secretar executiv PSD. Mai precis Dolineaschi, originar din Dorohoi, ajunge în 2008 membru de partid şi este pus aproape imediat şef al tineretului social-democrat din Dorohoi. Urcă rapid scara ierarhică, într-un judeţ cu rezultate mereu bune la alegeri, fiind un adevărat fief al PSD la nivel naţional. În 2001 ajunge consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului, pentru ca din 2005 să fie consilier al şefului PSD, Mircea Geoană, iar din 2008 este secretar executiv al PSD. Tânărul Dolineaschi, astăzi în vârstă de 40 de ani, după ce l-a consiliat pe Geoană, a reuşit să intre şi în graţiile lui Victor Ponta. Gurile rele spun că nu fără sacrificii. Se speculează că pentru a face pe plac lui Victor Ponta, i-ar fi preluat leasing-ul la maşină şi i-a mai dat şi 18.000 de euro, pe acelaşi autoturism. 

Dolineaschi Andrei

Mai precis aşa cum specula presa în 2012, Dolineaschi a preluat leasingul la o maşină Mitsubishi Lancer Evolution 10 de la Victor Ponta. Cert este că Dolineaschi se afla mai mereu în preajma fostului prim-ministru iar în cele din urmă a ajuns şi vicepreşedinte la nivel naţional al PSD. În paralel, Dolineaschi conducea şi filiala PSD Botoşani. La sfârşitul lui 2015, Dolineaschi a intrat şi el în vizorul DNA. Mai precis, şeful PSD Botoşani este învinuit de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Dolineaschi este acuzat de DNA că l-a ajutat pe şeful PSD de la Satu Mare, Mircea Govor, să intervină la conducerea ANAF pentru numirea unor preferaţi în funcţii la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. 

Dolineaschi le-ar fi transmis şefilor ANAF dorinţele colegului de partid şi i-a făcut legătura lui Govor cu aceştia. ”Procedând în acest fel, pe lângă faptul că a rezultat un folos necuvenit pentru persoanele respective, inculpatul Govor Mircea Vasile a urmărit să obţină/menţină protecţia societăţilor comerciale controlate de el şi familia sa din partea organelor fiscale din judeţul Satu Mare şi obţinerea unor beneficii personale sau pentru filiala partidului pe care-l conducea la nivel local (bani)", arată DNA. Iar Dolineaschi i-a făcut jocurile şefului PSD de la Satu Mare.

Fost primar căutat de DNA. Un alt personaj important din peisajul politic botoşănean este fostul primar al municipiului Botoşani, Cătălin Flutur. Considerat unul dintre primarii care au modernizat Botoşaniul, în special îmbunătăţindu-i aspectul estetic, Flutur a condus Primăria Botoşani pe parcursul a două mandate, stabilind o adevărată hegemonie PDL la nivelul municipiului. A fost şi şef al PDL Botoşani şi actualmente este copreşedinte al PNL, fiind un personaj cu o mare influenţă în politica botoşăneană. În timpul guvernării PDL avea şi sprijin la nivel naţional fiind vărul lui Gheorghe Flutur, puternicul lider democrat-liberal de la Suceava. Învins surprinzător la alegerile din 2012 de tânărul social-democrat Ovidiu Portariuc, Flutur, rămas doar cu un mandat de director la societatea Locativa subordonată Consiliului Local vrea în 2016 un nou mandat de primar al Botoşani. 

Planurile ar putea însă să-i fie zădărnicite de problemele cu legea. Mai precis, Cătălin Flutur a intrat în atenţia DNA anul trecut. Acesta are calitatea de suspect într-un dosar pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu. Potrivit procurorilor DNA, în 2009, Flutur în calitate de reprezentat al Consiliului Local Botoşani a concesionat o suprafaţă de 130,01 metri pătraţi unei societăţi private pentru din zona ultracentrală a Botoşaniului, care era în fapt alee pietonală, pentru a-şi organiza şantierul şi pentru a construi un hotel. ”Prin această faptă au fost vătămate interesele legitime ale cetăţenilor municipiului Botoşani afectaţi de desfiinţarea unei căi de acces dintre Bulevardul Mihai Eminescu şi cartierul Maxim Gorki”, precizează DNA. În 2012, Flutur a mai încheiat un contract de concesiune cu aceeaşi firmă, pentru aceeaşi suprafaţă pe toată durata existenţei construcţiei. Flutur a fost audiat în acest dosar. (Cosmin Zamfirache)

BUZĂU. Baronii Buzăului

Baronii Buzăului au făcut anul trecut turul instanţelor, unde sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, iar 2016 le-ar putea aduce unora dintre ei sentinţa. Este vorba despre primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, şi doi foşti preşedinţi ai Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu, în prezent senator PSD, şi Cristi Bîgiu.

Procurorii DNA i-au întocmit lui Constantin Boşcodeală (foto în dreapta) două dosare, care sunt în lucru la două instanţe diferite. La Tribunalul Dâmboviţa, edilul este în proces pentru abuz în serviciu din iunie 2014. A fost acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă, în condiţiile în care primise un alt teren, prejudiciul fiind de peste 24 milioane de lei.

image

Procesul este în derulare iar instanţa dâmboviţeană a fixat ca nou termen de judecată ziua de 26 ianuarie 2016, dată la care edilul-şef al Buzăului este citat şi la Curtea de Apel Braşov, în celălalt dosar penal aflat pe rol. Cel de-al doilea proces se află în faza apelului, după ce, în prima instanţă, Judecătoria Braşov l-a condamnat pe Boşcodeală la 5 ani de închisoare cu executare, pentru infracţiuni de abuz în serviciu. El a atacat sentinţa, iar cauza a ajuns pe rolul instanţei superioare, Curtea de Apel Braşov. Procurorii îl acuză pe Boşcodeală că în 2008 a direcţionat circa 400.000 de euro, fonduri publice, către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău, cu titlul de finanţare nerambursabilă. Cea mai mare parte din bani ar fi ajuns însă la o societate privată, Fotbal Club Gloria Buzău SA, la care edilul era acţionar minoritar. La sfârşitul anului 2015, Boşcodeală a pierdut funcţia de preşedinte PSD Buzău.

Un alt baron al Buzăului, Victor Mocanu, este judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru fapte de corupţie şi abuz în serviciu legate de construirea şi inaugurarea formală a noii maternităţi, săvârşite în perioada în care era preşedinte CJ. El a încheiat contracte ilegale de furnizare echipamente medicale la Maternitatea Buzău, care, la peste trei ani de la falsa inaugurare este tot nefuncţională. Conform procurorilor, prejudiciul este de 565.445,05 lei şi reprezintă valoarea plăţilor efectuate în baza contractelor de cumpărare directă, fără ca bunurile să fie livrate vreodată. Victor Mocanu, care în prezent este senator al României din partea PSD, va reveni în faţa instanţei pe data de 22 februarie.

Tot pentru corupţie este judecat un alt fost preşedinte al CJ Buzău, Cristinel Bîgiu. DNA l-a fost trimis în judecată la Tribunalul Călăraşi pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, Bîgiu a semnat 12 contracte cu două firme, cu o valoare de peste 7 milioane de lei, în condiţiile în care, începând cu iunie 2011, acesta beneficia, de la cele două societăţi, de suma de 1.034 euro, plus TVA, lunar, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care îl deţinea în fapt.

Magistraţii au stabilit un nou termen de judecată în dosarul de luare de mită, pentru data de 18 ianuarie. Bîgiu a demisionat de la conducerea CJ Buzău la 11 noiembrie 2015, fiind înlocuit de Petre Neagu, preşedintele executiv al PSD Buzău. Cristi Bîgiu se află sub control judiciar pe durata procesului. (Iulian Bunilă)

CĂLĂRAŞI. Primarul cu prieteni sus-puşi

Aflat la al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, unul dintre oraşele importante ale judeţului Călăraşi, Iulian Iacomi (49 de ani, de profesie economist) are toate şansele să iasă din politică pe uşa din dos. Înainte de Crăciun, Direcţia Generală Anticorupţie l-a săltat într-un dosar de luare de mită. Pe 17 decembrie 2015, magistraţii au decis punerea sub control judiciar pentru 60 de zile a primarului psd-ist, prieten la cataramă cu Răducu George Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean. Răducu George Filipescu, aflat la cel de-al treilea mandat în fruntea judeţului, este unul dintre cei mai influenţi oameni politici din Bărăgan. De altfel, prietenia dintre Filipescu şi Iacomi nu a trecut neobservată, oraşul Lehliu Gară primind, de-a lungul anilor, ajutoare de la CJ în valoare de 1,5 milioane euro pentru plata unor arierate. Iulian Iacomi are planuri să candideze în acest an pe listele PNL. (Ionela Stănilă)

CLUJ. Uioreanu îşi aşteaptă pedeapsa

Horea Uioreanu, fostul şef al CJ Cluj, este judecat pentru fapte de corupţie, fiind plasat sub control judiciar. Uioreanu (PNL) a fost arestat preventiv pe 29 mai 2014, fiind acuzat că ar fi primit mită circa 500.000 de lei de la doi oameni de afaceri clujeni. DNA l-a trimis în judecată în 23 iunie 2014 pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. După şase luni de arest preventiv, Curtea de Apel Cluj a dispus, în 12 noiembrie 2014, plasarea lui Uioreanu în arestul la domiciliu. Odată cu problemele cu legea, Uioreanu a fost suspendat in funcţia de şf al CJ şi, ulterior, a demisionat. Înainte să ajungă preşedintele CJ Cluj, Uioreanu a fost deputat, în două mandate. (Florina Pop)

CONSTANŢA. Binomul Mazăre-Constantinescu, sub control judiciar

Anul 2015 a adus Constanţei sfârşitul „binomului“ Mazăre - Constantinescu la cârma administraţiei publice. Radu Mazăre, primarul Constanţei aflat la al patrulea mandat, a renunţat în luna mai 2015, pe rând, la toate funcţiile sale. Şi-a dat demisia de la primărie după 15 ani, apoi a ieşit din partid, renunţând la conducerea PSD Constanţa. Deciziile le-a luat în timp ce se afla în arestul Poliţiei Capitalei, pentru un dosar de mită de 9 milioane de euro. Între timp, Mazăre a fost eliberat şi continuă lupta în justiţie, din postura de inculpat în stare de control judiciar. A ieşit total din lumina reflectoarelor, spunând că nu-şi mai doreşte defel atenţia publică. Are trei dosare DNA pentru care va da socoteală. Primul datează din octombrie 2008, pentru un prejudiciu de 114 milioane euro rezultat din restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din  Constanţa şi Mamaia. Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Deşi a stat în SUA luni de zile pentru a se trata de „cancer în stadiu terminal“, prietenul său, Nicuşor Constantinescu, nu s-a lăsat aşa uşor îndepărtat de la preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa şi nici de la conducerea executivă din PSD Constanţa, unde era prim-vicepreşedinte. „Nu există funcţia asta în partid“, au declarat succesorii lui, care au căutat să se disocieze de liderii penali. La fel ca Mazăre, Constantinescu are un vraf de dosare la DNA. Dacă la funcţia din partid a renunţat în cele din urmă rămânând simplu membru, la preşedinţia CJC nu cedează. Deşi are interdicţie de a-şi exercita conducerea, el se luptă în instanţă pentru întoarcerea pe post. Nicuşor Constantinescu se află tot sub control judiciar. (Sînziana Ionescu)

Mazare si Ponta

DOLJIon Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a fost până în anul 2013 preşedintele PSD Dolj şi “baronul Craiovei şi al judeţului”

Acesta este cercetat de procurorii DNA pentru fapte de corupţie. Pe 11 decembrie 2013 au avut loc descinderi atât la sediul Consiliului Judeţean, cât şi acasă la Ion Prioteasa şi la alţi funcţionari cercetaţi şi ei în acest dosar. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj a fost  pus sub urmărire penală pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Anchetatorii au precizat că şeful CJ Dolj, dar  şi şapte funcţionari publici au aprobat şi avizat plăţi nejustificate solicitate de firmele cărora le-au fost acordate lucrări plătite prin fonduri europene cu încălcarea cadrului legal, susţinând astfel interesele societăţilor „protejate“ în detrimentul obiectivelor publice. Ion Prioteasa susţine că este nevinovat. Ion Prioteasa se află la cel de-al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj. În perioada 2001-2013 a fost preşedinte executiv al PSD Dolj. Din anul 2010 şi până în luna aprilie anului 2013, când a avut loc Congresul PSD, a deţinut funcţia de vicepreşedinte al partidului. La Congresul PSD din Bucureşti a candidat pentru un nou mandat la nivel naţional, de vicepreşedinte, însă nu a obţinut suficiente voturi. La scurt timp, Prioteasa a demisionat din funcţia de preşedinte al filialei Dolj a PSD, locul său fiind luat de deputatul Claudiu Manda. A fost mâna dreaptă între baronii  PSD al lui Mircea Geoană. (Andreea Mitrache) 

GALAŢI. Niciun baron de Galaţi n-a ajuns încă în faţa judecătorilor

Deşi poate părea ciudat, Galaţiul este unul dintre puţinele judeţe din România în care niciunul dintre baronii locali nu a ajuns în faţa judecătorilor. De altfel, dintre politicienii locali de prim-plan doar doi au certe probleme cu legea. Este vorba despre doar fostul deputat PD-L Mihail Boldea (judecat în două dosare: unul pentru constituire de grup infracţional organizat, iar altul pentru o afacere imobiliară considerată de DNA ca fiind ilegală) şi despre fostul prefect Cătălin Emanoil Bocăneanu (judecat în trei dosare penale, pentru abuz în serviciu, trafic de influenţă şi instigare la tentativă de omor deosebit de grav).

Totuşi există mai multe dosare penale care-i privesc pe înalţi demnitari, dar care sunt încă în faza cercetării sau urmăririi penale. Cel mai important dintre aceste dosare (cel supranumit „Microsoft”, deoarece este vorba de fraudarea de importante fonduri publice pentru achiziţia de softuri) îl vizează pe liderul PSD Galaţi, eurodeputatul Dan Nica.

Acesta este menţionat în dosar ca fiind parte din grupul de înalţi funcţionari implicaţi, însă deocamdată lucrurile sunt în suspensie, deoarece încă nu s-a rezolvat cererea de ridicare a imunităţii europarlamentarului. În lucru la DNA mai există încă un dosar în care sunt menţionate numele a două importante persoane publice din Galaţi, însă urmărirea penală este momentan „in rem”, adică fără învinuirea vreunuia dintre suspecţi. Procurorii au menţionat numele deputatului Bogadan Ciucă şi senatorului Eugen Durbacă (ambii de la ALDE) în respectiva cauză, desprinsă din dosarul în care a fost trimis în judecată Mihail Boldea. (Costel Crângan)

GORJ. Mischie, primul baron al ţării

Nicolae Mischie are vârsta de 71 de ani şi se află acum la pensie. A fost primul personaj politic din România care a primit titulatura de „baron“, ca urmare a exceselor de putere şi a corupţiei pentru care a fost şi condamnat. În vara anului trecut, Nicolae Mischie a suferit un accident vascular-cerebral. Şi-a revenit în totalitate şi nu a rămas cu vreo disfuncţie a organismului.

Mischie şi-a început cariera profesională ca învăţător, iar apoi, după absolvirea studiilor superioare a activat ca profesor de istorie. După evenimentele din 1989 a fost ales deputat în Parlamentul României, iar în anul 1996 a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi, concomitent a activat ca profesor universitar în cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“ din Târgu-Jiu, la înfiinţarea căreia şi-a adus contribuţia. În anul 2004, a fost exclus din PSD, un rol important pentru această decizie avându-l Victor Ponta.

În perioada în care a ocupat funcţii publice, averea primului baron al ţării a Mischie a suferit mai multe condamnări penale, majoritatea cu suspendarea. Pedeapsa care l-a băgat la puşcărie a fost luată de instanţa supremă în primăvara anului 2013, duop opt ani de procese. Mischie a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită. Dosarul penal a fost întocmit de DNA, în urma unui autodenunţ al omului de afaceri Clement Mocanu. Nicolae Mischie a fost eliberat condiţionat în primăvara anului anul 2014, pedeapsa fiind redusă semnificativ din cauza vârstei. (Alin Ion)

nicolae mischie la spital

HUNEDOARA. Mircea Moloţ, scos din politică de ANI şi DNA

Mircea Moloţ, fost preşedinte al filialei judeţene a PNL Hunedoara şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din judeţ, a deţinut funcţia de şef al Consiliului Judeţean Hunedoara timp de un deceniu, până în luna decembrie a anului 2014. Atunci, procurorii DNA l-au reţinut, în urma unei anchete care vizează afacerile ilegale făcute de administraţia judeţeană cu firmele de casă ale şefilor ei. Moloţ a fost iniţial cercetat în stare de arest la domiciliu, pentru fapte de corupţie, apoi anchetat în libertate, primind măsura restrictivă a controlului judiciar. A fost suspendat din funcţie, iar ulterior, în februarie 2015, a fost înlăturat de la conducerea instituţiei, după ce instanţa supremă a dat dreptate ANI, care a constatat starea de incompatibilitate în care acesta s-a aflat. În fapt, ANI a stabilit că „în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, Mircea Moloţ a deţinut, simultan, atât funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara, cât şi cea de preşedinte al Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA), la S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Deva”. Mircea Moloţ este şi în prezent cercetat sub control judiciar, iar la peste un an de la punerea sa sub acuzare ancheta DNA care îl vizează nu a fost finalizată. Fostul baron al judeţului Hunedoara nu va mai putea candida la viitoarele alegeri locale, având o interdicţie de a mai ocupa o funcţie publică. (Daniel Guţă)

IAŞI. Gruparea USL Nichita-Fenechiu, după gratii

După decenii în care au subjugat interesele economice al judeţului Iaşi, principalii baroni au fost obligaţi să iasă din spaţiul public de către procurorii DNA. Primul care a intrat în vizorul procurorilor a fost Relu Fenechiu, stăpânul liberalilor din Moldova, care a fost pus sub acuzare în 2011, însă a continuat să facă politică la nivel înalt. Acuzat că a vândut către Electrica transformatoare vechi la preţ de catalog, Fenechiu nu a renunţat la funcţii nici după ce DNA l-a trimis în judecată, în iunie 2012. La finele acelui an, Fenechiu a acceptat să ocupe funcţia de Ministru al Transporturilor. De pe acest fotoliu, Fenechiu a şi plecat în puşcărie, odată cu condamnarea de la începutul anului 2014, la cinci ani de închisoare, devenind primul ministru român încarcerat în timp ce era în funcţie.

fenechiu nichita

La Iaşi, Fenechiu şi-a împărţit sfera de influenţă cu Gheorghe Nichita, fost vicepreşedinte al PSD. Probleme cu legea ale lui Nichita au început pe 30 aprilie 2015, atunci când DNA l-a reţinut pentru că a folosit Poliţia Locală în scopul spionării amantei. Nichita a fost eliberat sub control judiciar şi a încercat să se reimpună în partid, începând o luptă de la distanţă cu Mihai Chirica, fostul său subaltern şi mâna sa dreapta în anii trecuţi, devenit primar-interimar după suspendarea lui Nichita. Acesta din urmă a participat la mai multe întâlniri cu membri PSD din judeţ, manifestându-şi chiar intenţia unei posibile noi candidaturi la Primăria Iaşi, de unde a fost suspendat odată cu problemele cu legea. Nu a reuşit să se impună deoarece, pe 29 octombrie 2015, a fost reţinut şi, ulterior, arestat preventiv de DNA într-un alt dosar, fiind acuzat de luare de mită de la milionarul Tiberiu Urdăreanu în cadrul unui proiect derulat de municipalitate. (Ionuţ Benea)

IALOMIŢA. Ciupercă, la răcoarea arestului

În urmă cu aproximativ un an, mai exact în februarie 2015, Direcţia Naţională Anticorupţie din Bucureşti îl aresta preventiv pentru 30 de zile pe Silvian Ciupercă, baron PSD de Ialomiţa şi preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa. Acesta a fost acuzat de faptul că a trucat o licitaţie publică privind atribuirea unor terenuri aflate în proprietatea CJI şi de faptul că şi-a folosit influenţa pentru a ajuta o firmă să obţină contracte de consultanţă pentru proiecte, cu mai multe primării din Ialomiţa. Societatea a câştigat astfel peste 1 milion de euro. DNA susţine în actele de urmărire penală că niciunul dintre aceste contracte nu a fost aprobat la plată. După 66 de zile petrecute în arestul Poliţiei Capitale, Silvian Ciupercă a fost eliberat. Din a doua jumătate a lunii aprilie 2015, el se află cercetat în stare de libertate, sub control judiciar. Mai mult decât atât, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a interzis să-şi exercite funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa. Măsura a fost menţinută şi de instanţă, la ultimul termen de judecată, care s-a desfăşurat  pe 23 decembrie 2015, la Tribunalul Bucureşti. De asemenea, el a rămas şi fără funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat Ialomiţa, fiind înlocuit de deputatul Marian Neacşu. Neacşu a fost ales cu unanimitate de voturi în cadrul unui scrutin, organizat la Slobozia anul trecut. Consiliul Judeţean Ialomiţa este condus interimar de vicepreşedintele Ştefan Muşoiu. (Mădălin Sofronie)

MARAMUREŞ. Cătălin Cherecheş, cercetat pentru abuz în serviciu şi evaziune

Primarul Cătălin Cherecheş a fost pus sub acuzare la începutul lunii octombrie a anului trecut. El este învinuit de abuz în serviciu, în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată.
În ordonanţele procurorilor se arată că în perioada 2014 – septembrie 2015 au fost întocmite documente contabile fictive prin care clubul de handbal feminin al municipiului a fost prejudiciat cu aproximativ 650.000 de lei. Potrivit acuzaţiilor, jucătoarele primeau prin contract o sumă mult mai mare decât în realitate, diferenţa de bani intrând în alte buzunare. 
Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a promovat şi susţinut proiecte în Consiliul local al municipiului Baia Mare, pentru finanţarea clubului, cunoscând activitatea infracţională a celor implicaţi. Mai mult, el era cel care conducea întreaga activitate a Clubului sportiv, respectiv se ocupa, direct sau prin intermediul alto persoane, de selectarea jucătorilor şi jucătoarelor de handbal, de încheierea contractelor cu acestea, stabilirea valorii contractelor cu fiecare jucător în parte, de selectarea antrenorilor, echipamentelor, de modul de gestionare a sumelor de bani virate clubului de către Consiliul local al municipiului Baia Mare şi Consiliul Judeţean Maramureş, de sumele de banii provenite din sponsorizări, de acoperirea fraudelor produse clubului sportiv, prin facturi şi chitanţe fictive provenind de la PFA-urile jucătorilor, în urma presiunilor pe care le exercita asupra acestora. De asemenea, el a dispus, în mod abuziv, unor entităţi cu capital majoritar de stat şi cu capital privat, acordarea unor sponsorizări în favoarea Clubului sportiv H.C. Municipal Baia Mare, iar sumele de bani erau folosite pentru acoperirea de cheltuieli fictive înregistrate la acest club. (Angela Sabău)

image

MEHEDINŢI. Procesul baronului de Mehedinţi, Adrian Duicu, nu s-a încheiat

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, este judecat la Curtea de Apel Bucureşti, sub control judiciar, pentru fapte de corupţie alături de fostul şef al poliţiei din Mehedinţi şi alte persoane.

Baronul PSD de Mehedinţi, Adrian Duicu, şi-a încheiat primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi în mai puţin de doi ani. Având “viciul” vorbitului excesiv la telefonul mobil şi al lăudăroşeniei cu relaţiile sus puse la Bucureşti, a căzut uşor în plasa procurorilor DNA, care l-au reţinut în data de 2 aprilie 2014 pentru fapte de corupţie. Până în data de 16 octombrie 2014 a fost anchetat în stare de arest preventiv, după care magistraţii au încuviinţat măsura arestului la domiciliu, iar din 4 martie 2015 este judecat în stare de libertate, sub control judiciar. 

Adrian Duicu a fost trimis în judecată în iulie 2014 de procurorii anticorupţie pentru: trafic de influenţă, cumpărarea de influenţă, trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii de o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite; două infracţiuni de dare de mită; permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite; trafic de influenţă; primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. În data de 23 martie 2015, consilierii judeţeni au luat act de încetarea mandatului de drept al lui Adrian Duicu, după ce ANI l-a declarat incompatibil. (Corina Macavei)

NEAMŢ. Baronul Pinalti

Gheorghe Ştefan, zis Pinalti a început anul 2016 cu patru mari belele penale pe cap: este trimis în judecată în dosarele Strong Montaj (acuzaţii de spălare de bani), Microsoft (trafic de influenţă, spălare de bani, şpagă de 4 milioane de euro), Giga Tv (trafic de influenţă pentru licenţa televiziunii pe care o controla) şi Poşta Română (trafic de influenţă, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu. Acuzat că a intervenit pentru înlocuirea firmei care încasa facturile electronice la Poştă). Procesele lui Pinalti se derulează la instanţe din Bucureşti, cu excepţia primului (Strong Montaj) care curge la Tribunalul Neamţ, drept pentru care, o perioadă (vara anului 2015) fostul primar de Piatra Neamţ şi-a mutat domiciliul la Otopeni (pentru a ajunge mai repede la termenele din procesul Microsoft şi la controalele de la clinicile medicale din Capitală). 

image

Gheorghe Ştefan a stat cinci luni şi jumătate după gratii (29 oct. 2014 - 15 aprilie 2015), cea mai mare perioadă petrecută în arest din toţi inculpaţii lotului Microsoft. Înainte de a ieşi din penitenciar şi-a înaintat demisia din funcţia de primar (martie 2015) şi a încercat să fie foarte discret în viaţa publică. În august 2015, Ştefan a revenit în fotbal, activitatea care i-a adus celebritatea, devenind consilier personal al preşedintelui FC Voluntari, Robert Gherghe. Tot atunci părea să fi luat o decizie radicală şi în viaţa privată , după ce a făcut un pas în vederea desfacerii mariajului cu soţia, Elena Ştefan. Cei doi au depus la Judecătoria Piatra Neamţ o acţiune care avea ca obiect consfinţire acord de mediere (divorţ). Pe 6 noiembrie procesul a încetat pentru că cei doi au renunţat la acţiune. (Florin Jbanca)

OLT.Slatina, reşedinţa de judeţ cu doi primari penali

Paul Stănescu, preşedinte CJ Olt şi PSD Olt, este cercetat penal, din septembrie anul trecut, pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, speţa fiind finanţarea ilegală a echipei de fotbal FC Olt Slatina. Dosarul a fost deschis în 2012 la sesizarea deputatului Nicolae Stan, dar închis ulterior, pentru ca în septembrie 2015 Tribunalul Olt să dea curs cererii DNA de reîncepere a cercetărilor. Face parte din „dinastia“ Stănescu, tatăl său conducând de trei mandate Primăria Vişina, iar fratele, Alexandru Stănescu, obţinând un fotoliu de deputat în 2012.
Pentru Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei aflat în prezent sub control judiciar, încep problemele cu DNA în martie 2015, când ocupa funcţia de ministru al Finanţelor şi calitatea de senator. Este reţinut în 25 martie 2015, chiar de ziua lui, fiind acuzat de trafic de influenţă. România se scandalizează când procurorii anunţă că au găsit la percheziţii peste 100 de tablouri, iar din interceptări apar informaţii despre întâlniri conspirative prin cimitire şi firme controlate prin interpuşi. În 21 mai este trimis în judecată în primul dosar (trafic de influenţă, spălare de bani, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia), în 3 iunie începe urmărirea penală în al doilea, în 23 iunie apare al treilea, în noiembrie este trimis în judecată în al doilea dosar (luare de mită şi trafic de influenţă). Mita încasată şi contabilizată în cele două dosare trimise în judecată depăşeşte 6,5 milioane lei. Între timp se redeschid alte două dosare, pentru fapte sesizate în 2012.

Deşi condamnat penal definitiv, în decembrie 2012, la patru ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru fapte comise pe vremea când ocupa funcţia de administrator public, Minel Prina (astăzi sub control judiciar) este ales în februarie 2013 primar al Slatinei, urmându-i lui Darius Vâlcov, ales senator. Îl ajung din urmă aranjamentele puse la cale alături de Vâlcov încă de pe vremea când ocupa funcţia de şef al Investiţiilor în primărie şi în 14 martie 2015 este arestat preventiv, acuzat şi ulterior trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani. Demisionează din funcţia de primar, însă familia îşi păstrează privilegiile, soţia sa ocupând şi astăzi postul de manager al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt, în care a fost numită de PDL (şi susţinută, ulterior, de PSD). (Alina Mitran)

image

PRAHOVA. Tatăl, fiul şi Sfântul DNA

Aflat în fruntea PSD Prahova din anul 2000 şi la al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, baronul Mircea Cosma (70 de ani) este cercetat de procurorii DNA în două dosare de corupţie.

Primul scandal a izbucnit pe 11 februarie 2014, când Mircea Cosma a fost reţinut pentru 24 de ore şi ulterior pus sub control judiciar într-un dosar de trafic de influenţă, în care a fost acuzat şi fiul său, deputatul Vlad Cosma. Ancheta a dezvăluit o întreagă caracatiţă de licitaţii prin care aproape un milion de euro din bugetul Prahovei au mers către familia lui Mircea Cosma şi către afacerişti cu legături în lumea interlopă din judeţ. La scurt timp, Mircea Cosma s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte al PSD Prahova, funcţie ocupată interimar de senatorul Daniel Savu şi apoi, prin alegeri, de Bogdan Toader, unul dintre tinerii psd-işti prahoveni.

După scandalul din 2014, Mircea Cosma a rămas preşedinte al CJ Prahova, dar în februarie 2015, procurorii i-au impus interdicţia de a-şi exercita funcţia după deschiderea unui dosar de fraudare a fondurilor europene la canalizarea de la Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro. În dosar este anchetat cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, Mircea Cosma fiind acuzat de sprijinire a unui grup infracţional, alături de fiul său, deputatul Vlad Cosma, dar şi de Sebastian Ghiţă. Mircea şi Vlad Cosma sunt anchetaţi sub control judiciar în ambele dosare de corupţie, atât cel din 2014, cât şi cel din 2015. Funcţia de preşedinte al CJ Prahova este ocupată, în absenţa lui Cosma, tot de Bogdan Toader, care era vicepreşedinte al instituţiei. (Daniela Mihai)

SATU MARE. Mircea Govor, în arest preventiv până pe 21 ianuarie

Mircea Govor, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare, se află în arest preventiv din 23 decembrie 2015. Acesta este acuzat de procurorii DNA de şase infracţiuni, dintre care patru sunt fapte de şantaj în formă agravată. Govor (55 de ani) face politică de aproximativ 16 ani şi este unul dintre cei mai influenţi politicieni din judeţ. A început în anii '90 ca promiţător om de afaceri şi manager de club de fotbal. 

Mircea Govor (stânga) s-a certat cu Valer Marian (medalion) în 2013 FOTO ADEVĂRUL

Conform referatului DNA, Mircea Govor este acuzat că l-ar fi şantajat pe un avocat şi pe un primar din Satu Mare pentru ca firma Tehnic-Asist să obţină contracte din bani publici. În 2010 a comis fapte de şantaj, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra Gazetei de Nord-Vest, un cotidian local, dar şi de calitatea de vicepreşedinte al CJ pentru a ajuta firma amintită să obţină contracte din bani publici. 
Govor mai este acuzat şi că în perioada august-octombrie 2013, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD şi vicepreşedinte a CJ Satu Mare s-a folosit de influenţa şi autoritatea funcţiilor deţinute ca să obţină numirea/detaşarea/împuternicirea/menţinerea în funcţii de conducere sau de execuţie în cadrul nou înfiinţatei structuri a Finanţelor Judeţene SM a unor persoane obediente lui ori intereselor de partid, pe alte criterii decât cele profesionale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri, 15 ianuarie, cererea procurorilor DNA de prelungire a arestării preventive a lui Govor. Contestaţia depusă de procurorii DNA s-a judecat luni, 18 ianuarie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, pe 18 ianuarie, eliberarea din arest preventiv a vicepreşedintelui CJ Satu Mare, Mircea Govor, urmând ca acesta să fie cercetat în libertate sub control judiciar. Mandatul de arestare preventivă expiră joia aceasta, 21 ianuarie. 

SĂLAJ. Probleme cu legea multe şi mărunte pentru aleşii judeţului

Chiar dacă în Sălaj DNA nu a făcut mare vâlvă în ultimii ani, aleşii locali nu duc lipsă de probleme cu legea. În Zalău, spre exemplu, atât primarul, cât şi cei doi viceprimari, au fost acuzaţi de ANI că au încălcat legea incompatibilităţilor, ocupând, simultan cu mandatele lor, funcţii în adunările generale ale asociaţiilor ale unor societăţi de utilităţi publice. În frunte cu primarul Radu Căpîlnaşiu (PNL), cei trei au contestat deciziile la Curtea de Apel Cluj, instanţă care a menţinut raportul ANI. Decizia instanţei clujene a fost contestată, apoi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarele aflându-se încă pe rol.
Nici primarii celorlalte oraşe nu s-au lăsat mai prejos, toţi trei fiind cercetaţi sau judecaţi în dosare penale, de această dată. 

Astfel, edilul de Jibou, Eugen Bălănean (PSD), a fost mai întâi condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese şi suspendat din funcţie din acest motiv. La o săptămână după suspendare, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj au început urmărirea penală a edilului pentru cinci infracţiuni - trei infracţiuni de abuz în serviciu asimilat faptelor de corupţie, o infracţiune de conflict de interese, şi o infracţiune de purtare abuzivă.

Primarul oraşului Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş (PNL), a fost trimis în judecată în 2015 de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice.  Tot în 2015, primarul celui de-al patrulea oraş din Sălaj, Andrei Varga, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, o infracţiune de fals intelectual şi o infracţiune de uz de fals. Lista este completată de un lung şir de primari de comune cercetaţi, judecaţi sau chiar condamnaţi pentru fapte similare. (Alina Pop)

SUCEAVA. Preşedintele CJ Suceava este vizat de o anchetă a DNA, însă deocamdată nu a fost pus sub acuzare

În timp ce în alte judeţe din România, preşedinţii de consiliu judeţean au fost implicaţi în dosare importante ale DNA şi plimbaţi cu cătuşele prin văzul tuturor, după ce au primit şpăgi considerabile, şeful Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie, însă fără a avea vreo calitate în dosar. La data de 7 mai 2015, procurorii DNA au descins la Consiliul Judeţean Suceava, făcând percheziţii într-un dosar penal în care Cătălin Nechifor este suspectat că ar fi comis infracţiuni precum luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Chiar dacă la acea vreme s-a făcut mult tam – tam pe baza percheziţiilor făcute de procurorii anticorupţie, deocamdată, preşedintele CJ Suceava nu a fost pus oficial sub acuzare, astfel că îşi exercită în continuare funcţia de şef de consiliu judeţean, fără nicio problemă. Cătălin Nechifor este acuzat că ar fi privilegiat unele firme de casă ale Consiliului Judeţean Suceava în accesarea unor contracte de bani publici, precum şi că ar fi influenţat numirea unor persoane în înalte funcţii publice, precum şi unele relaţii comerciale privilegiate ale unor operatori privaţi cu diverse instituţii publice din Suceava. Având sau nu vreo legătură cu această anchetă a DNA, pentru anul 2016, Consiliul Judeţean Suceava propune cel mai mic buget de la intrarea României în Uniunea Europeană şi până în prezent. (Dănuţ Zuzeac)

TELEORMAN. Umbra lui Dragnea

Liviu Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman vreme de trei mandate, a părăsit judeţul în 2012, câştigând un post de deputat PSD şi mai apoi fotoliul de vicepremier. Dragnea a fost trimis în judecată de DNA, acuzat de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Fostul vicepremier a negat pe tot parcursul procesului acuzaţiile aduse şi şi-a susţinut nevinovăţia.

image

În mai 2015, la aproape doi ani de la trimiterea sa în judecată,  Dragnea a fost condamnat de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspedare. Ca urmare a deciziei instanţei, Dragnea a demisionat din funcţia de ministrul al Dezvoltării şi cea de vicepremier. Şi-a dat demisia din toate funcţiile deţinute în partid.

În octombrie 2015, Liviu Dragnea, în urma demisiei lui Victor Ponta de la şefia PSD, a organizat alegeri în partid, în cadrul unui scrutin fără precedent. A fost validat ca preşedinte al PSD, cu peste 97% dintre voturile membrilor de partid. Sentinţa dată de magistraţi în mai 2015 a fost atacată de Dragnea, iar procesul este în continuare pe rol. Condamnat la un an de închisoare cu suspendare în procesul Fraudă la referendum, Dragnea este în prezent preşedintele PSD. (Elisa Bouleanu)

TIMIŞ. Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin a fost trimişi în judecată de Parchetul General. În dosar, Titu Bojin este acuzat de abuz în serviciu după ce firma familiei sale, SC Temadi TMB SRL a fost favorizată în contractele cu Direcţia Apelor pe care Bojin o conducea. Unul din capetele de acuzare la adresa lui Titu Bojin vizează concesionarea unui iaz de către Direcţia Apelor către firma familiei, iaz închiriat ulterior Asociaţiei Pescarilor, la un preţ de trei ori mai mare decât preţul plătit de firmă Direcţiei Apelor. Deţinută iniţial de soţia lui Bojin şi de cei doi fii ai săi, firma cu sediul în Lugoj a fost trecută pe numele unor apropiaţi ai lui Bojin. Potrivit procurorilor, din funcţia de preşedinte al Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin a spijinit firma pe care o controla din umbră, aducând instituţiei pe care o conducea un prejudiciu de aproximativ 500.000 de lei.

PSD-istul Titu Bojin (foto în dreapta), unul din cei mai influenţi oameni politicieni din judeţ, este cercetat şi într-un alt dosar. Procurorii structurii centrale a DNA vizează fapte de corupţie în care au fost implicaţi preşedintele CJ Timiş, consilierul judeţean Marcel Mihoc, dar şi 17 primari din Timiş. Procurorii verifică încheierea unor contracte prin care mai multe primării au încheiat ilegal contracte de achiziţie a unor truse de scule. Procurorii DNA îl acuză pe Bojin că, împreună cu consilierul Marcel Mihoc, fost PSD, au convins mai mulţi primari PSD, cu care se aflau în relaţii apropiate să încheie contracte cu firma SC Ecomet West SRL. Pentru evitarea licitaţiilor şi atribuirea directă a contractelor, s-au încheiat contracte cu valori mici, de până în 20.000 de lei.

image

VASLUI.Cum au ajuns baronii de Vaslui în corzile procurorilor. Descinderile DNA în judeţul roşu

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui, Dumitru Buzatu, liderul judeţean al PSD, şi-a câştigat titulatura de baron local, iar asupra sa, de-a lungul anilor, au planat suspiciuni de corupţie. Pe 8 septembrie 2015, procurorii DNA au descins la CJ Vaslui, ridicând saci de documente. DNA a anunţat că desfăşoară cercetări într-un dosar ce vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada  2011-2015. Oficial, baronul Buzatu nu are nicio calitate în dosar, cercetările fiind desfăşurate şi în prezent in rem.

Singurul lider din Vaslui care, în timpul mandatului a fost pus sub acuzare şi condamnate este Constantin Constantinescu,  cel care a condus Bârladul în ultimii 11 ani. Constantinescu a demisionat în februarie anul trecut la scurt timp după ce a semnat un acord de vinovăţie cu procurorii de la Curtea de Apel Iaşi şi şi-a negociat pedeapsa la un an de închisoare cu suspendare. Fostul primar a fost acuzat că a cedat formal acţiunile firmei sale, Construcţii Consult SRL Bârlad, concubinei Cristina Andrei. Firmele care câştigau licitaţii din bani publici, unde primarul era ordonator principal de credite, erau obligate să subcontracteze sau să cumpere materiale de la firma sa.

Pe 26 februarie, când a demisionat din funcţie, Constantinescu a invocat motive de sănătate, dar nu a făcut nicio referire la acordul de vinovăţie semnat cu procurorii. La şedinţa în care s-a anunţat demisia a fost prezent şi deputatul PSD Adrian Solomon, fin de cununie al primarului Constantinescu şi fost vice-primar al Bârladului în mandatul 2004-2008.  Solomon a declarat atunci că "decada Constantiniană a fost plină de realizări", "cel mai bun primar din perioada postdecembristă" şi că a fost victima unor legi greşite "făcute cu fundul".

Fostul primar al Bârladului a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, la finele anului trecut, fiind acuzat de abuz în serviciu, după ce a interzis unor ONG-uri să organizeze în oraş un miting împotriva gazelor de şist. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Bârlad, la judecătorul de cameră preliminară. (Simona Voicu)

VÂLCEA. Mircia Gutău,  primul cetăţean de onoare din închisoare. Regulamentul privind conferirea titlului, modificat special pentru fostul primar al Râmnicului

Mircia Gutău, fostul  primar din Râmnicu Vâlcea, condamnat definitiv de două ori pentru fapte de corupţie, rămâne una din cele mai controversate figuri din peisajul  politic vâlcean. Declarat cetăţean de onoare al municipiului în 2010, în timp ce se afla în închisoare, Mircia Gutău s-a înscris recent în PNL şi se pregăteşte intens să candideze pentru un nou mandat, la alegerile locale din acest an.
Ales primar în 2004, Mircia Gutău a ajuns în atenţia procurorilor doi ani mai târziu, după ce un om de afaceri din  Râmnic s-a plâns la DNA că i s-a cerut mită 50 000 de euro în schimbul eliberării unei autorizaţii. În urma unui flagrant realizat în grupul sanitar al unui hotel din Râmnicu Vâlcea, ex -primarul şi omul său de încredere, fostul viceprimar Nicolae Dicu, au fost acuzaţi de luare de mită şi condamnaţi definitiv la închisoare cu executare în ianuarie 2010. Condamnarea celor doi a stârnit valuri de simpatie în rândul colegilor din fostul Partid Democrat-Liberal şi a societăţii civile, care l-au declarat cetăţean de onoare al oraşului, printr-un artificiu la limita legii.

Gutău, cetăţean de onoare cu două condamnări
Foştii pedelişti din Consiliul Local Râmnicu Vâlcea, în frunte cu ex-viceprimarul Romeo Rădulescu, în prezent deputat independent, au modificat, în 2010, regulamentul privind conferirea titlului de „Cetăţean de onoare” al municipiului Râmnicu Vâlcea, în favoarea lui Mircia Gutău. În timp ce în alte localităţi din ţară  se specifică clar că titlul se acordă persoanelor cu merite deosebite, consilierii râmniceni au modificat regulamentul astfel încât Gutău să primească distincţia în ciuda faptului că a fost condamnat la aproape patru ani de închisoare cu executare.
Fostul primar al Râmnicului a stabilit un record negativ unic în ţară, Mircia Gutău fiind în prezent singurul cetăţean de onoare cu două condamnări definitive pentru fapte de corupţie- ultima primită în 2014, în dosarul „Locurilor de joacă”.

Membru PNL din 2015, candidat la primărie în 2016
În toamna anului trecut, ex-primarul care a stat mai bine de doi ani în închisoare a renăscut precum pasărea Phoenix. Mircia Gutău a fost primit cu surle şi trâmbiţe în PNL Vâlcea şi anunţat de liberali candidat oficial pentru primăria Râmnicului. De data aceasta, anunţul a stârnit reacţii negative din partea societăţii civile şi a opozanţilor politici, aşa că Alina Ghorghiu, co-preşedintele PNL, s-a văzut obligată să anunţe că Mircia Gutău nu va fi candidatul liberalilor pentru primăria Râmnicului. Ex-primarul condamnat la închisoare nu şi-a anunţat până acum intenţia de a demisiona din PNL sau de a renunţa la candidatura pentru alegerile locale din acest an. (Irina Rîpan)

VRANCEA. Direcţia Naţională Anticorupţie, înfrângere usturătoare în faţa baronului Vrancei 

Marian Oprişan poate zburda liber spre un nou mandat, după ce a învins în justiţie, după zece ani de procese, Direcţia Naţională Anticorupţie. La bilanţul de anul trecut, Direcţia Naţională Anticorupţie se lăuda cu un procent al reuşitelor de 90% în instanţă. Adică, nouă din zece persoane trimise în judecată au primit pedepse de condamnare. În Vrancea, DNA a avut puţine acţiuni, iar cel mai sonor nume aflat în atenţie a fost cel al lui Marian Oprişan, preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea şi al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

marian oprisan

În urmă cu doar o lună, Oprişan a fost achitat definitiv în procesul său pe care l-a purtat cu Direcţia Naţională Anticorupţie pe parcursul a aproape zece ani. Ce-i drept, una dintre infracţiunile pentru care a fost achitat, uz de fals, s-a prescris în timpul procesului, dar cel mai probabil nu influenţa verdictul final.

Marian Oprişan, împreună cu alţi cinci subalterni,  a fost trimis în judecată de DNA în dosarul Căprioara pe data de 5 iulie 2006 pentru abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari. Procurorii l-au învinuit că a primit bani de la Guvernul Năstase pentru pietruirea a 41 de drumuri comunale, iar contractele au ajuns pe mâna unor afacerişti apropiaţi baronului, care în cele mai multe situaţii şi-au însuşit banii fără să pună deloc balast pe drumuri. Oprişan s-a apărat spunând că drumurile au fost executate, dar au fost distruse de inundaţiile din vara lui 2005.

Pe 18 ianuarie, instanţa l-a achitat definitiv. Şeful Vrancei nu s-a confruntat cu problemele confraţilor săi din alte judeţe, care au fost arestaţi şi suspendaţi din funcţie, el continuând să conducă în tot acest timp cu mână forte judeţul, considerat unul din cele mai sărace din România. Are la activ patru mandate consecutive de preşedinte al CJ Vrancea şi poate acum candida nestingherit pentru un nou mandat. (Ştefan Borcea) 

Vă mai recomandăm:

Cum au confiscat baronii locali România: cine sunt oamenii de încredere ai liderilor politici din fiecare judeţ şi cum au împânzit toate instituţiile statului

Ocupă funcţii cheie, au conturile pline de bani şi, de cele mai multe ori, se află în mijlocul unor reţele de influenţă de amploare. „Adevărul“ vă prezintă lista baronilor locali şi drumul pe care aceştia l-au parcurs până la renumele căpătat astăzi.

Lista celor mai controversaţi magistraţi care au tras România în jos: puşcărie pentru corupţie, legături cu baronii şi scandaluri sexuale 

Zeci de judecători sau procurori români au fost implicaţi în ultimii ani în scandaluri de corupţie. Mulţi dintre ei au ajuns după gratii, o parte au primit sancţiuni de ochii lumii, iar restul încă mai aşteaptă ca justiţia să-şi spună cuvântul.

Poveştile primilor miliardari ai României, după 24 de ani de capitalism: averi colosale, puşcărie sau faliment. După 1990, în fiecare oraş au apărut afacerişti care au profitat de moment şi au ştiut să facă bani. Unora le-a ieşit, altora nu

Unii au exploatat economia de piaţă şi s-au privatizat cu nimicuri, ajungând la adevărate imperii, alţii au ajuns, după 20 de ani, să înfunde puşcăriile. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite