Creştere economică pentru toţi sau doar pentru cei puţini?

Am adresat o interpelare prim-ministrului Viorica Dăncilă cu privire la modul în care se (re)distribuie creşterea economică. Am dat o serie de date care infirmă o serie de mituri cu privire la faptul că România ar fi un stat asistenţial sau că PSD ar fi un partid de stânga.

Dimpotrivă, PSD este un partid cu o ideologie economică neoliberală, în plan identitar e conservator, dar având totuşi câteva accente de discurs social, ceea ce opoziţia nici măcar nu se mai oboseşte să mimeze. O astfel de abordare este opusă coeziunii sociale de factură social-democrată din ţări nordice, de exemplu, care demonstrează că performanţa economică merge mână în mână cu echitatea.

Stimată doamnă Prim-Ministru Dăncilă,

Recent, Institutul Naţional de Statistică a anunţat faptul că „în anul 2017, produsul intern brut (PIB) a crescut, comparativ cu anul 2016, cu 7,0%“, de departe cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană (UE), cel puţin conform datelor disponibile la momentul actual. În acest context, aţi declarat că „acest lucru arată viabilitatea programului de guvernare, dar şi faptul că trebuie să mergem în continuare pe acelaşi drum“.

Există, însă, o serie de statistici îngrijorătoare pe care uitaţi să le menţionaţi:

• România are una dintre cele mai inegale distribuţii ale venitului din UE - cea mai bogată cincime a populaţiei câştigă de 7,2 ori mai mult decât cea mai săracă cincime, în contextul în care media europeană a acestui raport este de 5,2;  
• 38,8% dintre români trăiesc în risc de excluziune socială, iar peste 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie (cel mai mare procent din populaţie dintre statele membre UE - 25,3%);  
• Transferurile sociale curente (exceptând pensiile) sunt cele mai ineficiente din UE în reducerea riscului de sărăcie, iar bugetul alocat protecţiei sociale este cel mai mic din UE;  
• Aproape jumătate dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie, în timp ce aproape o treime dintre copii trăiesc în condiţii de lipsuri materiale grave;  
• Ponderea lucrătorilor aflaţi în risc de sărăcie (18,8% din totalul lucrătorilor) este mai mare decât în oricare ţară din UE şi aproape dublă faţă de media Uniunii (9,5%).  

Totodată, aşa cum a semnalat şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia votului de învestire a Guvernului pe care îl conduceţi, răspunsul „la această provocare [socială] uriaşă este mult mai important decât toată dezbaterea sterilă despre fel de fel de teme, aparent de actualitate, dar care nu fac altceva decât să sublinieze încă odată în plus dimensiunea luptei acerbe pentru putere“.

Programul de guvernare pe care dvs. îl numiţi viabil face referire la egalitate, echitate şi prevenirea polarizării economice, dând ca exemplu negativ perioada guvernului tehnocrat când 15% din populaţie câştiga 85% din venituri, iar colectările la buget au atins un minim istoric de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, măsura propusă e „conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală“ (p. 29). Găsim în programul dvs. scutiri şi reduceri agresive de taxe, eliminarea impozitului pe dividente, redevenţe mici, scăderea TVA, tratament preferenţial pentru industrii extrem de profitabile (IT-ul), investiţii în industrii neprietenoase cu mediul sau cu muncitorii („industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare“ - p. 25). E o viziune neoliberală care va adânci inegalităţile, nicidecum nu le va diminua.

La audierile Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială am întrebat-o pe Ministrul Lia Olguţa Vasilescu cum va face Guvernul politici echitabile în condiţii de fiscalitate scăzută, dar nu am primit un răspuns, poate din simplul motiv că nu există această posibilitate. În acest context, vă transmit şi dvs. o întrebare similară: cum anume vă propuneţi să vă asiguraţi că această creştere economică va fi resimţită de către toţi românii şi nu doar de către cei mai bogaţi? Ce măsuri sau politici de redistribuţie aveţi în vedere pentru a asigura progresul tuturor? Cum veţi folosi această creştere economică pentru a scoate din sărăcie şi din pragul sărăciei şi al marginalizării persoanele vulnerabile?

O analiză realizată de Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OECD) arată faptul că România are un număr foarte mic de bugetari raportat la populaţia totală (cel mai mic dintre cele 18 state europene incluse în analiză). Cum, cu un stat vizibil subdimensionat, vă propuneţi o redistribuire echitabilă?

În esenţă, doamna Prim Ministru, vă cer să ne arătaţi în ce fel guvernul dvs. respectă, măcar minimal, valorile social-democraţiei, pentru că în realitate nu vedem decât una dintre cele mai agresive politici neoliberale din Europa, care nu face decât să adâncească şi mai mult inegalitatea dintre săraci şi bogaţi, vulnerabilizând, astfel, tot mai multe persoane şi reducând coeziunea socială şi solidaritatea.

Cu respect,                                                                                   

Deputat

Adrian Dohotaru

PS: În afara acestei interpelări, amintesc două aspecte care infirmă atât creşterea, cât şi posibilitatea redistribuirii. Conform INS, arată Adevărul, „doar în ultimele luni din 2017 cheltuielile cu alimentele de bază s-au majorat cu peste 4 procente, preţul gazelor naturale livrate populaţiei cu peste 6 procente, cel al energiei electrice cu circa 3,5 lei la 100 kWh, iar costul unui litru de carburant cu circa 70 – 80 bani – în mare parte din cauza introducerii supraaccizei“.

Din păcate, nici noua opoziţie nu are soluţii la problema redistribuirii din cauza ideologiei preponderent de dreapta, chiar dacă nu este clamată ca atare. Liderul USR, Dan Barna, spunea că în ADN-ul USR, dar şi al Platformei România 100 sunt „meritocraţia“ şi „iniţiativa privată“. Ambele sintagme presupun competiţie, ierarhie şi diferenţiere, nu neapărat o democratizare a accesului la servicii şi bunuri publice.