Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe economie: Problema  este dacă economia dispune de surse sustenabile de creştere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice FOTO Arhiva Adevărul
Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice FOTO Arhiva Adevărul

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice, a arătat că nu este relevant cu ce monedă, naţională sau europeană, se realizează convergenţa reală, esenţial fiind ca economia să dispună de surse sustenabile de creştere. Marinescu a mai spus că temerile Preşedinţiei din momentul retrimiterii Codului Fiscal în Parlament s-au adeverit, din moment ce România a înregistrat deja o deviaţie semnificativă în materie de deficit.

„Este important să înţelegem că adoptarea monedei europene nu este o opţiune, ci o decizie strategică deja asumată de România prin însăşi aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, prin euro, România doar va continua drumul de aprofundare a integrării europene. Totuşi, în bună măsură şi nu de puţini ani, economia României este deja euroizată, oarecum din alte raţiuni decât atunci când era dolarizată, ca protecţie anti-inflaţionistă“, a spus Cosmin Marinescu, într-un interviu acordat profit.ro.

Consilierul prezidenţial a mai arătat că problema ţine de conturarea momentului oportun pentru trecerea la euro. „Însă, în Programul de Convergenţă elaborat recent de guvern, deşi nu mai este menţionat anul 2019, se păstrează ferm angajamentul adoptării euro, în contextul actualei perspective economice favorabile. De exemplu, România îndeplineşte criteriile de convergenţă nominală încă de acum doi ani. În planul convergenţei reale (măsurată prin PIB/locuitor la PCS), deşi nu sunt prevăzute criterii de referinţă, România ar ajunge la circa 70% din media UE la orizontul anilor 2020, după cum arată Programul de Convergenţă al Guvernului. Se consideră că obiectivul de adoptare a monedei euro este realist, în baza experienţei celor mai noi membri ai zonei euro, pentru o convergenţă reală de peste 60%. În absenţa unor derapaje, prognozele prefigurează deci o convergenţă reală satisfăcătoare“, a mai spus Marinescu, care a precizat că este mai puţin importantă moneda cu care se realizează covergenţa reală.

„Pe de altă parte, a nu se înţelege că trebuie să facem convergenţă reală mai degrabă „în afara” zonei euro, pentru că nu vom mai face „înăuntru”. Ca şi cum am spune că, fiind prea săraci pentru a ne permite adoptarea euro, mai întâi trebuie să ne îmbogăţim, prin convergenţă reală cu UE, şi abia apoi să urmărim adoptarea euro. Problema esenţială nu este cu ce monedă (naţională sau europeană) realizăm convergenţa reală, ci dacă economia dispune de surse sustenabile de creştere“, a mai precizat Marinescu.

Consilierul prezidenţial a vorbit şi despre decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a retrimite Codul Fiscal în Parlament. „Preşedintele a subliniat că nu trebuie promovate fiscalităţi excesive, dar nici relaxări accentuate, care să distrugă consolidarea fiscală obţinută în perioada post-criză. De altfel, temerile noastre s-au adeverit, de vreme ce România a înregistrat deja o deviaţie semnificativă în materie de deficit, dacă facem referire la obiectivele asumate la nivel european şi transpuse în legislaţia naţională. A nu se înţelege că trebuie să facem lucrurile doar în virtutea angajamentelor europene. Echilibrul macroeconomic şi disciplina fiscal-bugetară sunt câştiguri ale României, care să ne protejeze în faţa unor noi eventuale crize economico-financiare“, a spus Cosmin Marinescu, într-un interviu acordat profit.ro.

Marinescu a explicat motivele care au stat la baza deciziei preşedintelui Klaus Iohannis de a cere reexaminarea Codului Fiscal. „Mulţi invocă sistematic, nu însă şi justificat – în opinia mea, poziţia confortabilă pe care o avem, cu o datorie publică de aproape 40% din PIB, una dintre cele mai mici datorii din ţările UE. Să nu uităm totuşi că, în perioada post-criză, România a fost campioana europeană a creşterii datoriei publice, care aproape că s-a triplat faţă de 2008. În plus, expunerea băncilor comerciale pe titlurile de stat este de circa 20%, cea mai mare din UE. De aceea incertitudinile actuale impun abordări prudente, echilibrate. De exemplu, dacă se dorea accelerarea economiei printr-o relaxare fiscală consistentă, aşa cum prevedea Codul Fiscal, atunci trebuia frânată o anumită expansiune bugetară cu caracter permanent. Invers, dacă se dorea, simultan, acomodarea bugetară a unor creşteri salariale, atunci reducerea impozitelor trebuia mai atent eşalonată“, a mai spus Marinescu.

„În privinţa colectării veniturilor, introducerea TVA de 20% a consemnat, atât în februarie cât şi în martie, reducerea colectării din TVA cu circa 15% faţă de aceleaşi luni din 2015. Această dinamică era previzibilă, mai ales pe fondul aşteptărilor de creştere a consumului. Deşi colectarea TVA nu a fost la fel de bună în aprilie, în condiţiile unei reduceri mai pronunţate faţă de aprilie 2015, este prematur să vorbim despre o anumită inflexiune. Oricum, îmbunătăţirea administrării fiscale trebuie să intre într-o nouă etapă, nu doar cantitativă ci şi calitativă, pentru a ajunge la o relaţie corectă între stat şi cetăţean“, a mai precizat Marinescu.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite