Corina Creţu atacă iar Guvernul Dăncilă: „Banii sunt la dispoziţia autorităţilor din ţară care ştiu care sunt paşii pentru a-i folosi. Depinde de ele”

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a vorbit, într-un interviu acordat „Adevărul”, despre proiectele de infrastructură ale României pentru care se primesc finanţări europene, dar şi despre tensiunile dintre Guvern şi Comisia Europeană, ministrul Transporturilor Lucian Şova având recent declaraţii în contradictoriu cu aceasta.

1. Domeniul transporturilor continuă să fie unul sensibil în România. Ministrul Transporturilor s-a confruntat recent chiar cu o moţiune simplă de cenzură pe această temă. Dar semnale de alarmă pentru lipsa infrastructurii de transport sunt transmise de ani de zile. Au avansat în vreun fel autorităţile române în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură mare pentru care România poate beneficia de  co-finanţare UE?

Corina Creţu: Conform Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare, care a fost modificat cu mai puţin de un an în urmă, România s-a angajat să prezinte o serie de proiecte de transport cu termene limită precise. Dintre acestea, 14 proiecte au depasit acest termen. Pentru a menţiona câteva exemple: proiectul Liniei de metrou 2 Berceni-Pipera a fost iniţial planificat să fie trimis la Bruxelles în cel de-al treilea trimestru al anului 2017. Apoi, autostrada Sibiu-Piteşti ar fi trebuit depusă în al treilea trimestru al anului în curs. Motivul pentru care revin mereu la acest subiect este simplu: Fără a primi şi evalua aceste proiecte, Comisia Europeană nu le poate finanţa. Înţeleg că în diverse apariţii publice, ministrul Transporturilor face referire la un total de 14 proiecte majore de transport transmise până acum Comisiei Europene. Ceea ce nu precizeaza domnul ministru este faptul că 12 dintre aceste proiecte reprezinta de fapt, proiecte fazate din perioada anterioara de programare, 2007-2013. Aceasta fazare a fost posibila datorita initiativei mele, in calitate de Comisar european pentru politica regionala, asfel încât România să poata utiliza o parte din finanţarea actualei perioade de programare, 2014-2020. Fara aceasta fazare, toate proiectele întârziate nu ar fi putut fi finalizate. O decizie care a salvat România de pierderea a aproximativ 3 miliarde de euro si datorita careia aceste proiecte se afla acum in curs de implementare, in beneficiul romanilor. Dar proiecte pentru actuala perioada de programare sunt, in continuare, foarte putine.

2. Ţinând cont de marile întârzieri şi eternele probleme în domeniul infrastructurii de transport, există temeri justificate că România va pierde fondurile europene prevăzute pentru perioada 2014-2020?

Corina Creţu: Asa cum am spus de fiecare data, in anul 2018 nu vor fi dezangajari de fonduri din Programul Operational Infrastructura Mare. Anul acesta exista un risc de dezangajare in ceea ce priveste Programul Operational Regional (POR) insa si aici, alaturi de autoritatile nationale si serviciile DG REGIO, facem tot posibilul sa reducem acest risc si am incredere ca vom reusi sa salvam o parte din bani. Asa cum am spus de fiecare data cand am avut ocazia, preocuparea mea pentru dezangajări in domeniul transporturilor este legată de anul 2020, an în care proiectele fazate nu vor mai genera cheltuieli. Prin urmare numai daca vor exista proiecte noi, care sa genereze cheltuiala noua, vom putea face plati la nivelul Comisiei Europene.

In cazul proiectelor mari de infrastructură, doi ani reprezinta o perioadă scurtă de timp. Tocmai de aceea consider ca este de datoria mea să reamintesc autoritatilor nationale din toate statele membre si deci si din Romania, din timp, faptul ca exista acest risc de dezangajare si sa imi exprim, de fiecare data, disponibilitatea mea si a serviciilor DG REGIO, de a le ajuta, pentru ca imi doresc sa facem tot ce este omeneste posibil pentru ca românii sa beneficieze de o infrastructură de transport modernă.

Stiu că Ministerul Transporturilor lucrează în prezent la o serie de proiecte, ceea ce este o veste bună. Totusi aceste proiecte trebuie să fie suficient de mature pentru a permite începerea efectivă a lucrărilor în cel mai scurt timp. Fără implementare pe teren, nu putem efectua platile aferente. Asa cum am spus mereu, eu si Comisia Europeana vrem sa ajutam Romania - depinde de autoritatile din tara sa valorifice acest sprijin.

3. Ce puteţi să ne spuneţi despre linia de metro Bucureşti - Aeroport? (celebrul proiect M6)

Corina Creţu: Colegii mei au transmis recent autoritatilor nationale observaţiile finale, confirmand disponibilitatea Comisiei de a finanţa o parte substanţială a Magistralei de metrou M6. Nu-mi  doresc să intru în polemică cu privire la procedură, care într-adevăr a fost una mai lunga din cauza faptului ca informaţiile transmise initial in cererea de finantare au fost incomplete si implicit au ridicat mai multe probleme. Cu toate acestea, procedura de aprobare tacită la care facea referire domnul ministru, nu se aplică acestui proiect, ci acelor proiecte care ajung la Comisie cu o evaluare pozitiva a JASPERS. Nu a fost cazul si în ceea ce priveste proiectul M6. Din nou, banii sunt la dispozitia autoritatilor din tara, care stiu care sunt regulile si care sunt pasii pentru a-i folosi. Din partea noastra, ca de obicei, exista o maxima deschidere.