Consiliul Naţional de Etică versus Comisia Universităţii Bucureşti: A plagiat Ponta sau nu?

Teza de doctorat a premierului Victor Ponta a fost analizată de trei comisii, concluzia a două dintre ele fiind cea de plagiat. 

Victor Ponta a fost acuzat prima oară în data de 18 iunie, anul acesta, de revista „Nature”, sub semnătura lui Quirin Schiermeie şi în publicaţia Franfurter Allgemeine Zeitung, într-un articol semnat de Karl-Petter Schwartz. Niciuna dintre cele doua publicaţii nu au făcut cunoscute, nici până la această oră, părţile din text vizate de acuzaţia de plagiat, cu o analiză exactă pe text.

Pe 29 iunie, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) , prima comisie care a analizat teza prim-ministrului, a hotărât că Victor Ponta a plagiat 85 de pagini din teza de doctorat. Cu toate acestea, ministrul interimar al educaţiei de la acea vreme, Liviu Pop, a declarat că deciziile CNATDCU sunt nule, întrucât nu s-ar fi întrunit cvorumul de 14 membri, necesar pentru ca şedinţa să fie conformă cu statutul. De asemenea, într-o mişcare surpriză, mai mulţi membri ai consiliului au fost revocaţi, iar numărul de componenţi a fost mărit de la 20 la 45.

Preşedintele CNATDCU, Marius Andruh, a declarat atunci că Victor Ponta a plagiat 85 de pagini în lucrarea sa de doctorat.

Pe 17 iulie, Consiliul Naţional de Etică, a doua comisie, anunţă că doctoratul premierului nu este un plagiat. Puteţi vedea decizia Consiliului în documentul de mai jos.

Decizia Consiliului Naţional de Etică - Victor Ponta  

Trei zile mai târziu, Comisia Universităţii Bucureşti, din subordinea Ministerului Educaţiei, întăreşte hotărârea primei comisii, şi anume aceea de plagiat, concluzând că o treime din lucrare este plagiată.

Lupta pentru verdictul final se dă între doua comisii care au analizat lucrarea premierului :Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti si Consiliul National de Etica din cadrul Ministerului Educatie, cele două comisii având rezultate contradictorii.

Comisia Universităţii Bucureşti a ajuns la următoarele concluzii:

• copierea  fara citare,a unor blocuri masive de text care ajung si la 8-10 pagini ca intindere
• ignorarea intenţionată a bunelor practici din lucrările-sursă pentru plagiat
• plagiatul intenţionat al unor autori, deşi citaţi corect, apar în corpul textului (Vespasian Pella , Nicolas Politis, Grigore Geamănu), fiind incluşi în lista de bibliografie
• citarea greşită din lucrările-sursă, blocuri de text ce conţineau citate în lucrările originale sunt prezentate în lucrare numai prin marcarea cu ghilimele, fără a se indica sursa

„E un eveniment regretabil pe care trebuie să-l gestionam. Am spus şi în consiliul facultăţii că nu mi se pare important să vedem cine este responsabil. Mi se pare important să constatăm ce s-a întamplat şi să luăm masuri, cel puţin la nivelul facultăţii de Drept şi al Universităţii din Bucureşti, ca asemenea lucruri să nu se petreacă în viitor”, declară  decanul Facultatii de Drept, Flavius Baias   

Consiliul Naţional de Etică a avut în schimb alte concluzii:

• teza respectă cerinţele academice din acea perioadă, comparându-se cu alte diplome susţinute în perioada respectivă
• are titlu clar, dezvoltat potrivit pe tot parcursul doctoratului
• tema este una specifică domeniului doctorandului
• lucrarea este clar structurată, iar „activităţile cuprinse în planul individual de pregătire sunt conform reglementărilor în vigoare în acea perioadă (3 examene şi 3 referate, toate apreciate cu calificativul foarte bine)”
• bibliografia este menţionată la sfârşitul lucrării

"Comisia tehnică a fost alcătuită de CNE din specialişti în drept penal internaţional, în urma unor solicitări de recomandare formulate de Consiliu către facultăţile de drept din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Practic, conducătorii acestor facultaţi au fost solicitaţi să recomande câte doi-trei specialişti, din rândul cărora a fost constituită această comisie”, declară sursele citate.