Câţi bani au cheltuit partidele pentru euroalegeri. PSD, campion la tocat bani de la stat

Cea mai mare diferenţă între sume se regăseşte la PSD, unde pentru fiecare leu de la contribuabilii din partid, s-au primit alţi 8 din bani publici FOTO Inquam / Alberto Groşescu

După ce legislaţia modificată anul trecut a condus la o creştere semnificativă a sumelor alocate partidelor de la bugetul de stat, cu ocazia alegerilor europarlamentare , cele mai importante formaţiuni politice şi-au finanţat campania în principal din bani publici.

În cadrul campaniei pentru europarlamentare, partidele au putut folosi banii din subvenţii. Mai aveau varianta să finanţeze campania din fonduri private, care ulterior ar fi fost decontate de stat. 

Potrivit unui grafic publicat de Septimius Pârvu,  specialist în bună guvernare şi procese electorale de la Expert Forum (EFOR), cu excepţia ALDE, toate partidele s-au bazat pe banii din finanţarea publică. Astfel, cea mai mare parter din banii publici a mers către PSD, care, în campania electorală, a cheltuit 28.000.000  lei ( 5,9 milioane de euro) din finanţare publică şi 3.472.749 lei din finanţare privată. Cel mai mare finanţator privat al social-democraţilor a fost Rovana Plumb, prima pe lista PSD de la europarlamentare, care a suplinit visteria partidului cu 800.000 lei. La polul opus se află Maria Grapini, care a cheltuit 1.904 lei

Şi PNL s-a bazat pe finanţarea publică, aceştia declarând în timpul campaniei că deţin o 16.800.000 de lei. Totuşi, liberalii au fost mai darnici faţă de partid şi au contribuit în total cu 7.026.434 lei, principalul finanţator fiind Ana Maria Dimitriu, cu 1.400.000 lei.

ALDE însă a beneficiat de cea mai mare subvenţie privată, fiind singurul partid care nu s-a bazat din banii publici. Astfel, formaţiunea lui Tăriceanu declara în timpul campaniei 1.500.000 lei finanţare publică şi 7.734.715 finanţare privată. Principalul finanţator a fost Andrei Gerea, cu 1.343.500 de lei.

USR, ultimul partid care a primit finanţare publică, a declarat în timpul campaniei 5.000.000 de lei bani publici şi 1.624.983 lei finanţare privată. Din cei şase contributori, Marius Botos a scos cel mai mulţi bani din portofel, şi anume 77.972 lei.

Diferenţa dintre finanţarea publică şi cea privată a partidelor FOTO Septimius Pârvu / Facebook

Conform graficului publicat de specialistul EFOR, majoritatea partidelor s-au bazat pe finanţarea publică şi mai puţin pe din cea privată. „Acest fapt creează un dezavantaj pentru alte partide care ar vrea să intre în scena electorală, dar nu au bani de la stat pe care să îi cheltuiască pe campanie”, punctează Septimius Pârvu. Acesta mai subliniază şi că sumele uriaşe care merg la partide din finanţare publică vor duce la un interes mai mic al formaţiunilor de a intra în contact cu cetăţenii pentru a strânge bani, eliminând astfel un canal de negociere între alegători şi partide. Cea mai mare diferenţă între sume se regăseşte la PSD, unde pentru fiecare leu de la contribuabilii din partid, s-au mai primit alţi 8 din bani publici.

În total, cele patru partide au declarat 51.300.000 lei finanţare publică şi 19.858.881 lei finanţare privată. Practic, pentru fiecare leu privat, politicienii au primit din bani publici alţi 2.5 lei.

Diferenţe uriaşe faţă de alegerile din 2004

La o simplă analiză a cifrelor se poate observa că partide ca PSD şi PNL au luat într-o singură lună, nu împreună, ci defalcat, mai mulţi bani decât luau toate partidele parlamentare în tot anul 2014. În acel an cu alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, toate partidele la un loc primeau doar 6,1 milioane lei. În 2016, când au fost programate alegeri locale şi parlamentare, suma totală primită de partidele parlamentare a fost de 14,5 milioane de lei.

Cum s-a ajuns aici? Până la începutul anului 2018, în funcţie de scorul electoral obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. La mijlocul anului  PSD a calculat că banii primiţi de la stat sunt prea puţini. Astfel, în luna mai 2017, deputatul PSD Mircea Drăghici, trezorierul partidului, a propus modificarea legii, astfel încât suma minimă primită de partide să nu coboare sub pragul de 0,02% din veniturile colectate de stat.