Balada ucraineanului aghezmuit

In urma relatarii din ziarul nostru a unui incident bahic petrecut in Ucraina, al carui personaj central a fost parlamentarul roman Stefan Tcaciuc, am primit la redactie un drept la replica-eseu din

In urma relatarii din ziarul nostru a unui incident bahic petrecut in Ucraina, al carui personaj central a fost parlamentarul roman Stefan Tcaciuc, am primit la redactie un drept la replica-eseu din care publicam cea mai mare parte, cu un titlu care apartine redactiei. "Maica Romanie, in genunchi cazut si cu lacrimi in ochi, iarta-ma pe mine, pacatosul Stefan Tcaciuc, ca din cand in cand m-am aghezmuit si eu cu fel de fel de licori, turnate in stacane burduhanoase ca mine, din sipuri snuruite cu panze de paianjen, asa cum de peste 2000 de ani incoace tu i-ai iertat si pe alti pacatosi, inclusiv pe conu' Mihai Eminescu si pe badia Ion Creanga, caci aidoma lor te-am facut de rusine, asa cum scrie negru pe alb sau alb pe negru ziarul Adevarul. Si iart-o si pe marea cronicareasca a vremurilor noi, Corina Dragotescu, care a scris cu condeiu-i bont ca eu, cu capul meu tare ca piatra si iute ca sageata, am spart zidul din beton armat al hotelului "Arcadia" din Odesa, Ucraina, devenind celebru peste noapte si pe nesperate. Si pentru asta-i multumesc din adancul inimii mele! Datorita acestei cronicarese furioase ma pot si eu lauda ca am fost in "Arcadia". Si nu m-am plimbat ca voda prin loboda: capul meu, dintr-o singura, dar precisa, izbitura, a strabatut, fara sa-l fi durut, peretele din beton armat al hotelului "Arcadia", intocmai cum un glont dum-dum ar strapunge un om de paie. Totusi, intre capul meu patrat sau tuguiat si capul Corinei Dragotescu care suna intruna a gol ca vijelia la pol, si in care toate napastele istoriei se dau de-a dura, s-a furisat un chichirez, care sta in fereastra ca o floare in glastra: Ucraina, bat-o vina, si ucrainenii, manca-i-ar pamantenii. Maica Romanie, pe vremurile odiosului si ale sinistrei (o, ce vremuri!), la restaurantul Uniunii Scriitorilor, in compania unor mari glorii ale literaturii romane, dadeam pe gatu-mi lustruit ca bastonul unui maresal la pensie iesit trei sticle de votca intr-o singura seara si, cand ajungeam acasa, abia dupa cel de-al treilea cantat al cocosilor, mai goleam tot frigiderul. Dar de patru ani incoace, din cauza fachirului de diabet, care m-a facut mult mai dulce decat mierea adunata prin scorburile copacilor de albinele salbatice, n-am mai pus in gura-mi mereu arsa de sete, ca un munte de sare, nici o picatura de bautura care ma fericea si mare ma facea, desi de cand ma stiu si ma cunosc ma consider un brav urmas al bravului soldat Svejk. Totusi, ca inginer, mi-am adus modestul prinos la electrificarea si centralizarea cailor ferate romane, pe care Corina Dragotescu se plimba in dorul lelii, iar ca scriitor am publicat 42 de volume de proza si poezii originale, precum si traduceri din literatura romana in limba ucraineana si din literatura ucraineana in limba romana. Atat am reusit sa fac eu, marele derbedeu, cat am tinut in mana dreapta ba paharul plin ochi cu licori de deochi, ba pana de paun muiata in calimara mesterita din teava de tun. Maica Romanie, dupa cum se vede, sunt mare si tare, de toti pigmeii se impiedica de mine. Si infig mereu cate un clont de otel in carnea-mi de miel abia intarcat si afumata de tigarile fumate de mine odinioara. Peste 40 de ani batuti pe muche ca o buche. Maica Romanie, iarta-ma ca si eu, pacatosul multilateral dezvoltat, te-am facut de rusine, desi nu m-am imbatat crita, la Odesa, cum scrie cronicareasa Corina Dragotescu. Cand preferatele mele erau votca si feteasca, inca nu se nascuse Dragoteasca si-i mare pacat - pacat de nerascumparat! - ca n-a incondeiat cu varf si indesat nici una dintre agapele bahice de la restaurantul Uniunii Scriitorilor, cand eu, intr-adevar, tineam paharul in mana precum popa isi tine cadelnita de tamaie plina. Ce pacat! Maica Romanie, iart-o pe Corina of Adevarul ca mi-a facut maciuca parul, desi sunt chel ca un artist noaptea vesel si ziua trist. Cu dragoste, pentru Adevarul si Corina Dragotescu, al dvs. Stefan Tcaciuc care s-a imbatat crita la Odesa, in anul de gratie 2002, si pe care Corina l-a incondeiat in letopisetul ei cu condei muiat in ulei si venin, in loc de votca si vin.