ANALIZĂ Cu ce strategii încearcă partidele să câştige electorat, la început de campanie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea, respectiv Călin Popescu Tăriceanu. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea, respectiv Călin Popescu Tăriceanu. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Partidele şi-au adaptat strategiile de campanie în funcţie de electoratul lor dur. PSD şi ALDE au evitat temele legate de Justiţie, fiind prezentate măririle de pensii şi salarii, în timp de Opoziţia marşează pe atacuri la adresa guvernării şi prezentarea profesioniştilor de pe liste, arată specialiştii consultaţi de „Adevărul“.

Liderii partidelor au luat la picior întreaga ţară pentru a participa la mitinguri electorale, de cele mai multe ori organizate doar cu membri de partid, adică exact electoratul dur pe care mizează acestea. La toate aceste întâlniri, reprezentanţii formaţiunilor, fie că sunt la putere, fie că sunt din opoziţie, au lansat mesajele cheie ale campaniei care se va termina în pe 24 mai. „Adevărul“ a analizat, prin intermediul mai multor specialişti, principalele teme de campanie, precum şi strategiile pe care le au partidele care vor să obţină locuri în viitoare legislatură a Parlamentului European.

Fostul consilier prezidenţial Valeriu Turcan susţine că partidele nu au lansat o temă clară, ci sunt mai multe teme promovate, în fucţie de formaţiunea politică. „Agenda publică este foarte fragmentată, consecinţă a fragmentarii spectrului politic. Nu este o singură temă în acest moment, ci sunt mai multe care circulă în paralel. Întrebarea este dacă la momentul votului va fi o singură temă în funcţie de care vor alege cetăţenii. Dacă spre exemplu prin referendum se va reuşi fixarea temei corupţiei, înfrângerea PSD va fi la scor. Dacă PSD îşi va atenua căderea oferind teme alternative, rămane de văzut, până acum nu sunt semne că ar mai avea capacitatea de a impune teme pe agenda publică. Singura temă care a mai ramas la îndemâna PSD este una reziduală, strict de conservare a segmentului dur, preponderent cu studii reduse, care rezonează la ideea că undeva străinii complotează să fure bogăţiile ţării şi că PSD cu Liviu Dragnea se luptă cu străinii hulpavi şi cu reprezentanţii lor“, a precizat Turcan pentru „Adevărul“.

E un lucru pe care Dragnea şi PSD au ştiut să-l facă şi la campania din 2016. În campanie nu merg pe teme care ar putea să antagonizeze prea tare şi să mobilizeze electoratul anti-PSD. Dragnea a ştiut să se abţină la teme privind Justiţia până acum, iar în schimb vine cu mesaje pozitive despre cum au mărit salariile şi pensiile. George Jiglău, analist politic

Tema Justiţiei, aproape ignorată de PSD

Pe de altă parte, sociologul Alfred Bulai susţine că partidele nu s-au întrecut în teme de campanie legate de politicile  Uniunii Europene, adică subiectul alegerilor, ci mai degrabă se vorbeşte de politica internă – măriri de pensii şi salarii, subvenţii pentru fermieri, fiind ignorat şi subiectul referendumului pentru Justiţie. În schimb, analistul George Jiglău a identificat o mare temă de campanie, importanţa apartenenţei la UE. „Ce au în comun toate partidele în această campanie e că spun că România nu beneficiază suficient de mult sau cât ar trebui de apartenenţa la UE. Şi asta se vede şi din citirea sloganelor electorale: «România merită mai mult», «România în primul rând» etc. Indiferent de partid şi de orientarea în politica internă, ele merg pe ideea că suntem acolo, dar nu capitalizăm cât ar trebui. După care apare diferenţa în felul cum spun partidele acest lucru. Odată, le avem pe cele de la Putere care spun că nu beneficiem destul de mult de pe seama apartenenţei la UE din cauza europenilor care ne marginalizează, ne pun în categoria a doua. Şi mai sunt ceilalţi care spun că nu beneficiem destul de mult deoarece oamenii de la guvernare sunt corupţi şi ineficienţi“, a subliniat George Jiglău.

În ceea ce priveşte strategia de campanie, PSD a mizat mai mult pe o campanie în care să prezinte măsurile de guvernare şi a diminuat tonul în ceea ce priveşte temele legate de Justiţie, cum ar fi amnistia sau graţierea. „PSD, în mod foarte înţelept, încearcă să fie mai puţin agresiv, pentru a nu stimula o prezenţă mare la vot. Cu cât vor fi mai agresivi ei, cu atât vor veni mai mulţi oameni la vot împotriva lor“, a explicat Alfred Bulai. „La europarlamentare, toate partidele pleacă de la obiectivul mobilizării electoratului propriu. PSD pompează masiv prin primari, ca principală cale de mobilizare la vot. Mesajul naţional e doar ca să arate că partidul nu a abandonat lupta, dar nu poate fi un mesaj de mobilizare. “, completează Valeriu Turcan.

Liberalii şi puterea PPE

Pe de altă parte, liberalii mizează pe un ton mai agresiv pentru a ieşi în evidenţă ca principal partid de Opoziţie, susţine Bulai.  „La PNL accentul e pe performanţele primarilor, pe numele de pe listă, în special pe Rareş Bogdan, precum şi pe apartenenţa la PPE, cea mai puternică familie politică europeană“, completează Valeriu Turcan, în timp ce Jiglău indică faptul că liberalii îi promiovează intens pe doi eurdeputaţi cu rezultate: Siegfried Mureşan, fost negociator al bugetului UE, şi Adina Vălean, cea care s-a ocupat de eliminarea taxelor de roaming.

Potrivit specialiştilor, USR-PLUS vine cu mesajul clar de continuare a luptei anticorupţie, cel al oamenilor noi şi competenţi pentru Parlamentul European. Pe de altă parte, din spate vin şi partide construite în jurul unor lideri politici cu notorietate.  „La  ALDE si PRO Romania se mizează mult pe mobilizarea unor reţele pe persoană fizică - Tăriceanu, Ponta, Corina Creţu, care sunt şi din interior, dar si de la alte partide“,  arată Turcan.

Bulai subliniază că Pro România e un partid care vine cu numeroşi politicieni cu notorietate, dar poate avea o mare problemă la vot: un număr insuficient de oameni în teritoriu pentru acoperirea tuturor secţiilor de votare. „Acolo sunt persoane cu notorietate, cu toate că partidul e mic. Cât rup e mai complicat. Se pune problema cât vor fi furaţi, pentru că partidele mici nu au suficienţi oameni în secţii. Nu mă refer la oraşele mari, ci la localităţile mici“, a mai declarat sociologul. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite