ANALIZĂ Calendarul dorit de PSD pentru trecerea moţiunii de cenzură, deşi foarte strâns, se înscrie în prevederile constituţionale şi regulamentare

Termenul strâns dorit de PSD pentru prezentarea, dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură împotriva propriului Guvern, deşi este neuzual, se înscrie în prevederile Constituţiei şi ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Mihai Fifor, a anunţat, vineri noaptea, că Parlamentul va fi convocat duminică, de la ora 16.30, pentru citirea moţiunii de cenzură. Cu o zi înainte, PSD anunţase pentru luni citirea documentului în plenul reunit, urmând ca votul să fie dat miercuri. Fifor nu a mai precizat dacă miercuri va fi dat votul, spunând doar că „în termenul cel mai scurt” România să redevină o ţară în care se guvernează legitim.

Noul secretar general al Guvernului, Victor Ponta, declara, vineri, că este imposibil ca moţiunea de cenzură preconizată de către PSD să fie votată miercuri întrucât ar contrazice termenul stipulat în Constituţie.

„Nu se poate face moţiune de cenzură care să se voteze miercuri, cred că ştim toţi textul din Constituţie. Ştiu că am făcut ceva moţiuni la viaţa mea. Asta înseamnă că 3+5, adică opt zile este cel mai rapid şi asta înseamnă că domnul Grindeanu trebuie să asigure funcţionarea Guvernului cel puţin 2-3 săptămâni de acum încolo dacă nu cumva moţiunea va pica şi atunci rămâne prim-ministru”, a declarat Victor Ponta.

Totuşi, deşi convocarea plenului reunit într-o zi de duminică pentru prezentarea moţiunii de cenzură, care va fi depusă probabil în aceeaşi zi, nu este uzuală, această procedură este permisă de prevederile Regulamentului.

Pentru a asigura cvorumul, parlamentarii PSD au primit de vineri noaptea un SMS, obţinut de News.ro, în care li s-a transmis că prezenţa lor este ”obligatorie”. Dacă PSD reuşeşte să asigure cvorumul duminică, iar procedura regulamentară a citirii moţiunii în plen este îndeplinită, social-democraţii vor trebui apoi să aştepte trei zile, de această dată obligatorii prin Constituţie, până să o voteze, în încercarea de a dărâma Guvernul. Prin urmare, într-adevăr, miercuri, ar putea fi dat şi votul.

Ce stabileşte Constituţia în privinţa moţiunii de cenzură:

ARTICOLUL 113

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.

Detalii privind convocarea şedinţelor comune şi paşii de urmat în cazul unei moţiuni de cenzură sunt prevăzute în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în care scrie că citirea moţiunii în plenul reunit se face ”în cel mult 5 zile” de la depunerea acesteia. Prin urmare, este stabilit un termen maximal, nu şi unul minim, ceea ce înseamnă că nu este interzisă citirea acesteia în aceeaşi zi în care a fost depusă. 

Astfel, la articolul 12, Regulamentul şedinţelor comune stabileşte că activităţile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se desfăşoară la convocarea celor două birouri permanente reunite. Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţă comună, la convocarea preşedinţilor acestora, spune articolul 15. Preşedinţii Camerelor sunt liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi, respectiv, Călin Popescu Tăriceanu.

Conform articolului 13, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe comune pentru diverse subiecte, între care şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură.

Proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru şedinţa comună. Ordinea de zi şi programul de lucru se adoptă cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi, spune Regulamentul la articolul 20.

Potrivit articolului 52, în toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărâri sau moţiuni de cenzură, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra iniţiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moţiunii de cenzură, preşedintele de şedinţă va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru. Dacă în sală nu sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

„Moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii”, prevede articolul 92.

„Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc”, stipulează acelaşi articol.

Articolul 93 stabileşte cum se derulează şedinţa în care se dezbate moţiunea: După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzură, stabileşte articolul 94. 

La articolul 46 se spune că acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret cu bile.

Acordarea încrederii Guvernului şi retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, precizează articolul 47.

Articolul 101 prevede că prezenţa la şedinţele comune a deputaţilor şi senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenţă, la dezbaterea învestiturii şi a moţiunii de cenzură, a mesajelor Preşedintelui României şi a declaraţiilor de politică generală ale Guvernului.

Pentru ca o moţiune de cenzură să treacă este nevoie de 233 de voturi în plenul reunit al Parlamentului, iar PSD şi ALDE au împreună 247 de parlamentari, nefiind astfel nevoie de susţinere din partea altor grupuri.