Iohannis, Adevărul Live: „USL trăieşte” e o încercare perfidă de a prinde într-o capcană cu mesaj fals alegătorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cu 48,3%, Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, s-ar afla mult mai aproape de Victor Ponta (51,7%) decât candidatul oficial al liberalilor, arată cel mai recent sondaj INSCOP Research FOTO Eduard Enea
Cu 48,3%, Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, s-ar afla mult mai aproape de Victor Ponta (51,7%) decât candidatul oficial al liberalilor, arată cel mai recent sondaj INSCOP Research FOTO Eduard Enea

Klaus Iohannis a vorbit vineri, la Adevărul Live, despre evoluţia campaniei pentru europene, dar şi despre conflictele cu PSD şi a subliniat că mesajele transmise de social-democraţi cu privire la alianţa USL sunt menite să înşele electoratul. Cu acest prilej, el a punctat că refacerea USL este imposibilă, dar a subliniat că PNL pregăteşte un program pentru eventualitatea în care va fi cooptat într-un nou guvern, după alegerile prezidenţiale.

Principalele declaraţii:

Despre sondajul INSCOP Research privind încrederea în politicieni:

Klaus Iohannis: Acest nivel de încredere este un lucru excepţional. Este de-a dreptul măgulitor. Cred că şi pentru PNL e un lucru bun dacă oameni din conducerea partidului au cotă foarte bună de încredere. Nu putem face confuzii între cota de încredere şi intenţia de vot, dar faptul că am această cotă mă pune într-o poziţie potrivită pentru a face ce mi-am propus să fac.

Unul din motivele pentru care am acceptat să intru în PNL a fost să-l sprijin pe Crin Antonescu. Cu această cotă de încredere cred că voi putea să sprijin această cursă prezidenţială şi, probabil, vor fi români care se orientează şi după opţiunea mea. 

 E un rezultat interesant şi pentru mine ce aţi obţinut în acea simulare. Probabil mulţi îşi imaginează că aş putea fi un candidat la prezidenţiale. E un exerciţiu de imagine care îmi arată că sunt pe calea cea bună în politică. 

Dan Marinescu: Evident, se discută despre o posibilă rocadă între dumneavoastră şi Crin Antonescu. Veţi face tandem cu Antonescu în ideea preşedinte-premier?

K. Iohannis: Cu siguranţă, ideea nu e nouă şi cred că e un concept binevenit, chiar dacă acum nu sunt alegeri parlamentare. Totuşi, dacă un candidat la prezidenţiale vine cu un concept pentru partidul pe care îl conduce, multă lume se întreabă ce are una cu alta.  De fiecare dată, după alegeri, au avut mişcări ample pe scena politică românească. 

Putem să credem că şi după aceste alegeri s-ar putea să aibă loc schimbări de opţiune în scena politică. Pentru PNL e important să ştie ce se întâmplă dacă Antonescu devine preşedinte. 

Chiar dacă nu ar fi această opţiune, credem că e bine să fim pregătiţi dacă se întâmplă o reaşezare după prezidenţiale, pentru cazul în care reuşim să adunăm suficiente voturi pentru un nou guvern. 

Tandemul Antonescu-Iohannis pregăteşte PNL şi pentru prezidenţiale şi pentru o posibilă schimbare de guvern, dar şi pentru parlamentarele din 2016. Venim în această seară cu o propunere de program economic. Avem o echipă pentru europarlamentare care trebuie să ştie ce pregătim pentru România.

Nu avem un guvern din umbră. Acest program economic nu e unul care în două secunde poate fi pus în practică. Vrem să venim cu un concept care consolidează câteva lucruri. Acest nucleu de program ne dorim să intre în dezbatere publică şi în interiorul partidului dorim să-l completăm. 

Lunile următoare îl completăm, îl detaliem, în aşa fel încât din toamnă să fim pregătiţi, în orice moment va fi necesar, să ne implicăm. 

Liviu Iolu: De ce PNL, cât a fost la guvernare, nu a reuşit să impună un program economic?

K. Iohannis: Cred că e bine să privim în viitor. Eu nu am fost dorit, a fost altă situaţie, cred că am tras învăţămintele din acea fază. Nu vreau să ajungem în situaţia când vom guverna şi să ne întrebăm ce facem. Vrem să ştim dinainte, să spunem oamenilor: atunci când ajungem în guvern, facem! E important şi pentru alegător, dar e mai important pentru mediul economic.

 Klaus Iohannis la Adevarul Live FOTO Sever Gheorghe

 L. Iolu: Ce ţinteşte acest program?

K. Iohannis: Programul ţinteşte multe lucruri. Dorim reindustrializarea ţării, o politică fiscală stabilă. Dacă ne uităm în urmă, politica fiscală a fost imprevizibilă. Ne-au spus investitorii să nu mai schimbăm politica fiscală. Trebuie să înţelegem că lucrurile trebuie să aibă o anumită stabilitate.  Acest lucru e ceva ce trebuie să ţină de esenţa programului.

D. Marinescu: Deci programul e o viziune, viziunea PNL asupra dezvoltării României. Cine a lucrat la viziunea aceasta? 

K. Iohannis: Am avut şi eu o contribuţie. Au fost oameni din partid. Domnul Chiţoiu, nu. 

D. Marinescu: În viziunea dumneavoastră, care ar fi motoarele de creştere ale economiei în perioada următoare?

K. Iohannis: Noi credem că e nevoie de relaxare fiscală, indiferent ce alte măsuri se abordează. Posibil să avem, cum şi ultimele date macro au arătat, creştere economică faţă de ceva. Statisticile pot fi folosite pentru a demonstra ceva, dar şi pentru a demonstra contrariul, dacă ştii să amesteci datele. Vrem să avem o creştere sustenabilă a economiei. Colocvial, să-şi dea drumul. Credem că economia românească nu poate să aibă o creştere, să devină solidă fără o reindustrializare. Nu poţi să faci politică fiscală umblând tot timpul la măsuri administrative. Sunt câteva abordări pe care le avem şi credem că vor defini un concept bun.

 D. Marinescu: Aveţi, în această viziune, şi ramurile industriale care ar putea fi de vârf? 

 K. Iohannis: Aceste lucruri nu apar în programul propriu-zis. Vor decurge în etapele de concretizare. 

L. Iolu: În bătălia electorală s-a auzit mai puţin vocea PNL. Credeţi că reuşiţi, cu acest program, să impuneţi vocea PNL? Între preşedinte şi premier au fost schimburi de replici care se aud tare. 

K. Iohannis: Ca şi program economic pentru când guvernăm, puteam să-l lansăm la mijlocul lui iulie, dar dacă tot se lucrează la el, mi se pare chiar legitim să profităm de ceva pentru ce s-a lucrat si să lansăm acum, când ne foloseşte şi pentru campanie.E clar că e un argument, dar nu e cel principal. Vrem să avem un concept bun cu care să ieşim în faţa oamenilor.

Ştiţi de ce se aude cel mai tare vocea premierului. Dacă eşti premier şi guvernezi, ai cele mai multe pârghii de a ajunge în media. Acelaşi lucru e valabil şi pentru preşedinte şi, dacă se mai şi ceartă, e  clar că acel dialog ocupă cea mai mare parte din spaţiul media. Noi venim cu opiniile noastre, cu apariţiile noastre şi cred, sper că din ce în ce mai mulţi oameni se satură de gâlceavă. Noi venim cu lucruri care chiar au substanţă.

L. Iolu: Nu vă pare rău că aţi plecat de la guvernare? 

K. Iohannis: Am fi fost înăuntru, nu afară, dar noi nu guvernăm pentru ciolan. Am fost pentru a rezolva anumite probleme şi, dacă nu s-a putut, am plecat. Nu cred că e corect faţă de alegător să stai acolo doar ca să fii în guvern. Noi am ştiut că dacă plecăm de la guvernare vom avea mai puţine resurse, dar a fost imposibil de rămas în alianţa USL, fiindcă lucrurile au luat o turnură pe care nu am dorit să o sprijinim. 

D. Marinescu: În privinţa USL, PNL s-a sesizat oficial, a contestat afişele, dar continuă să apară. Ce faceţi?

K. Iohannis: E o încercare perfidă de a prinde într-o capcană cu mesaj fals alegători care nu sunt conectaţi cu realităţile politice, care poate nu au treabă cu politica şi se mizează pe un grup de oameni care ultima dată s-au uitat la ştiri când au fost alegeri şi au auzit că e ceva cu USL. E o abordare incorectă faţă de alegător. 

L. Iolu: Mulţi social-democraţi vin cu acest mesaj, că USL se poate reface. Cum vi se par aceste mesaje transmise de PSD?

K. Iohannis: E clar că e o strategie şi se încearcă marginalizarea PNL. Probabil acest mesaj prinde la electoratul PSD, la cel care este puţin interesat şi se uită la televizor. USL nu se poate reface, e o stratagemă de campanie. USL rămâne dispărut şi, în viitor, nu există nicio variantă de reapropiere între PSD şi PNL. PSD poate să negocieze cu alt partid, dar nu cu PNL, fiindcă opţiunea de a desface USL nu a fost a lui Antonescu.Hotărârea s-a luat în Delegaţia Permanentă PNL, unde, din 150 de oameni, a fost unul împotrivă. Se ajunsese la situaţii inadmisibile nu doar în Guvern, ci şi în multe judeţe. Şi atunci, nimeni nu trebuie să încerce să facă exerciţiul acesta de imaginaţie. USL nu se reface.

D. Marinescu: Cineva la PSD mizează pe o rupere sau migrare a unor oameni din PNL după europene. Teoria e că, dacă PNL scoate un scor slab la europene, oamenii vor fi speriaţi că nu ar putea să aibă rezultat la prezidenţiale şi ar începe să caute soluţii individuale. Cum contracarează PNL?

K. Iohannis; Am avut puţini liberali care au ales aceste soluţii, păcat că au fost şi aceştia, dar PNL nu a fost slăbit de aceste plecări. Plecarea lui Tăriceanu e importantă prin nume, dar PNL nu a suferit foarte mult, nici ca imagine. Cred că şi oamenii care ar putea fi dezamăgiţi de prestaţia noastră, îşi vor da seama că nu au şanse decât să rămână în echipă. Echipa e cea puternică. Orice soluţie individuală compromite cariera politică a celui care face pasul. Dacă un om de la PNL ar pleca în alt partid, poate e ademenit, poate i se promit lucruri care, pe moment se realizează, iar jumătate de an mai târziu e trimis la plimbare şi cariera lui politică are şanse să se fi terminat. 

D. Marinescu: Vă gândiţi la unificarea dreptei?

K. Iohannis: E clar că varianta optimă pentru prezidenţiale e coagularea dreptei. Aceste lucruri pot fi imaginate şi există, matematic, relativ puţine variante, însă în această fază nu vedem oportunitatea altor discuţii cu partide de pe dreapta. Nu se poartă astfel de discuţii. Noi, ca şi cel mai mare partid din Opoziţie, putem să spunem: da, e bine să existe un candidat al dreptei sau, cel puţin, să nu fi o pleiadă de candidaţi şi atunci candidatul nostru e foarte bun. Ar putea fi sprijinit şi de alte formaţiuni de pe partea dreaptă. Se pot imagina situaţii în care se colaborează: moţiuni de cenzură, de exemplu. Acum nu discutăm refacerea unor alianţe politice, nici unificări de formaţiuni. 

D. Marinescu: Cum se raportează PNL la Traian Băsescu?

K. Iohannis: Ca până acum. E un politician care are o anumită audienţă în rândul populaţiei. Mesajul nostru nu s-a schimbat, însă ce sens are să dai mesaje cu politicianul Băsescu atunci când nu e nicio miză? Nu vrem să îl combatem, pentru ce ne batem? Noi, în 2012, am venit în faţa oamenilor şi am spus: da, vrem să se termine regimul Băsescu! Acum suntem într-o altă fază, avem clar instaurat regimul PSD sau regimul Ponta. E altă etapă politică, nu ne-am schimbat, dar acum avem alte probleme.

L. Iolu: Disputa dintre preşedinte şi premier potenţează PSD şi PMP, dar dezavantajează PNL. Credeţi că e o înţelegere între cei doi?

K. Iohannis: Nu cred. Mie mi-e foarte greu să îmi imaginez că s-ar merge până acolo încât între Băsescu şi Ponta să fie o înţelegere pe partide sau pentru prezidenţiale. Şi aşa pactul de coabitare nu a fost un lucru pe care l-am văzut cu ochi buni, am rămas de aceeaşi părere, dar nu cred că se poate asuma mai mult. 

D. Marinescu: În ce relaţii mai sunteţi cu Băsescu? El s-a opus puternic, în 2009, unui guvern condus de dumneavoastră. A spus că vă apreciază, dar apoi au început atacurile. 

K. Iohannis: Nu avem o relaţie, nu ne-am mai transmis lucruri. În ultima vreme, am observat că a transmis anumite mesaje în media, dar dincolo de ele nu există contact. 

 L. Iolu: Multă lume admiră calmul dumneavoastră, chiar şi în situaţii în care ar fi trebuit să vă enervaţi. De fiecare dată când veniţi la Bucureşti să fiţi propus pentru o funcţie, sunteţi refuzat. Ce vă enervează?

 K. Iohannis: Nu sunt un tip care reacţionează nervos, nici nu îmi doresc. Nici nu am motive.  Nu mă enervează aceste refuzuri. Aş fi absurd să spun: ce bine că nu m-au acceptat!, dar nu reacţionez impulsiv. 

Despre Ucraina:

D. Marinescu: La ora actuală, în apropierea României se întâmplă lucruri grave. Ştim situaţia din Ucraina, e tensionată chiar la nivel global. Pare că se reconfigurează geopolitic zona din care facem parte. Care ar fi, în viziunea PNL, principiile politicii externe a României?

K. Iohannis: E cea mai mare boală a politicii externe româneşti, se caută lucruri concrete acolo unde nu sunt. E nevoie de abordări calme, pe termen lung. Nu au părţi care dau rezultate peste o săptămână sau un an. 

Dacă mergem să căutăm rezultate concrete, cădem în capcana în care au căzut mulţi politicieni. Întreaga criză din Ucraina e cauzată de abordări superficiale, care nu au ţinut cont de istorie şi de realităţile de la faţa locului. Acest lucru se aplică în general politicii ţărilor din UE, se aplică şi României. Nu ne-am aplecat suficient asupra unor adevăruri şi evoluţii, cred că nu ne-au interesat.  În acel parcurs nu a fost parte conceptul de Rusie cuminte, care e un mic partener al UE. Să porneşti de la premisa că Ucraina, care foarte puţin timp a fost republică de sine stătătoare, să porneşti de la ideea că trece într-un parteneriat strâns cu UE şi Rusia asistă, este o naivitate. Cum putea cineva să-şi imagineze că Rusia lasă Ucraina să plece pur şi simplu?  Pe de altă parte, în interiorul Ucrainei de ce ne miră că sunt probleme? Noi suntem membru NATO, avem un parteneriat strategic cu SUA. Aceste lucruri definesc geopolitic România pentru cel puţin un secol. Noi avem calea noastră, e clară, e alături de UE, NATO, SUA.  Cu ei putem să fim o forţă care face faţă acestor încercări ale Rusiei de a deveni o putere mondială. 

E limpede că trebuie să ne abţinem de la comentarii inutile, nediplomatice şi pripite. Noi exact asta am făcut, am dat enorm de multe mesaje de acest tip care nu au rezolvat nimic.Eventual, enervează un pic. 

D. Marinescu: Vă referiţi inclusiv la reacţiile faţă de afirmaţiile lui Rogozin?

K. Iohannis: România rămâne aici, indiferent cât ne agităm, ce povestim. În loc să ne ambalăm artificial, mai bine să aprofundăm tematica şi să vedem, pe căi diplomatice, cum procedăm. Sunt lucruri care nu sunt diplomate. 

D. Marinescu: Aş insista cu o întrebare, pentru că MRU, unul din candidaţii declaraţi la prezidenţiale, fost şef al SIE, a lansat o teorie interesantă. Spunea că România ar trebui să fie o punte între Rusia şi Occident.

K. Iohannis: Mi se pare greşită şi o abordare, şi alta. Abordarea lui MRU, da, trebuie să avem o poziţie privilegiată pentru că suntem dintre cei mai apropiaţi şi trebuie să folosim poziţia noastră pentru a extinde legăturile. E foarte adevărat.

Ce mi se pare extrem de riscant în acea afirmaţie, partea cu Rusia. Singura cale care duce la conflict este izolarea Rusiei. Orice altă cale va duce la pacificarea zonei. Cealaltă abordare, a preşedintelui, partea unde subscriu fără rezerve, dar asta nu înseamnă să nu ai dialog cu celălalt. Calea catastrofală e izolarea definitivă a Rusiei. Asta nu înseamnă că trebuie să dăm înapoi, dar nici să tolerăm anexări de teritorii.

Cred că trebuie, împreună cu ruşii, să vedem cum resetăm jocul. 

L. Iolu: Avem şi parte de interactivitate. În acest moment, telespectatorii au pus şi câteva întrebări. Mulţi spun că ar trebui să fiţi forţat să candidaţi. E o repetiţie în acest sens.

K. Iohannis: Nu cred că ne ajută cu mult, eu îl sprijin pe Antonescu. 

L. Iolu: În ce măsură ar deveni mai strânse relaţiile cu Germania dacă aţi fi premier?

K. Iohannis: Din orice poziţie aş ocupa pot să contribui la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Germania şi România. E mult loc de mai mult şi mai bine. 

L. Iolu: O altă întrebare, cineva e curios dacă ştiţi de câtă simpatie vă bucuraţi. 

K. Iohannis: Cred că oamenii au urmărit ce s-a întâmplat cu Sibiul şi probabil au tras concluzia că un oarecare aport am avut şi eu. 

L. Iolu: De ce nu intraţi în acelaşi joc pe care îl fac politicienii, apropo de circ?

K. Iohannis: Nu am atacat niciodată un competitor politic, nu văd unde m-ar duce pe mine. Caut dialogul. Dacă e imposibil, caut descrierea problemei, dar nu atacul asupra unui competitor.

L. Iolu: Cât vă ajută faptul că sunteţi neamţ?

K. Iohannis: Nu cred în predeterminare etnică. În niciun caz nu cred că e cineva mai slab fiindcă e român sau bulgar. 

Am avut nemţi în istorie care au jucat roluri pozitive. Mă ajută imaginea Germaniei, unde lucrurile funcţionează, chiar dacă nu cred că etnia mea e determinantă pentru ce fac. Se pare că în România nu strică să fii neamţ. 

L. Iolu: Vă place sloganul de campanie al PNL?Cine l-a ales?

K. Iohannis: Echipa de campanie care are şi consultanţi externi. Nu cred că face cineva confuzia între politicieni şi fotbalişti. 

D. Marinescu: Aş reveni la politica externă, m-aş referi la R. Moldova. Cumva e o problemă legată de expansiunea Rusiei. Cum vedeţi unirea României cu Moldova? Băsescu a spus că trebuie să fie un obiectiv naţional.

K. Iohannis: Nu cred că trebuie să fie obiectiv naţional. Nu putem să pornim de la abordarea că dacă sunt unii mai mici ca noi, să ne impunem punctul de vedere. Istoriile României şi ale Moldovei au evoluat diferit. Trebuie să fim conştienţi de asta, de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci. E altceva. Trebuie să-i vedem cum sunt ei azi, nu cum au fost acum 60 de ani. Aici, cea mai rezonabilă abordare este să-i luăm ca atare, să vedem ce vor. Ce vrem noi? Evident, ne dorim apropierea de România, e un lucru foarte bun dacă s-ar produce apropierea Moldovei de UE.  

 Cred că România trebuie să fie partener egal cu R. Moldova, nu să impunem noi ce vrem. 

   


Citeşte şi:

INFOGRAFIE Cine poate să-l bată pe Victor Ponta în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale

Doar doi lideri politici, Klaus Iohannis şi Mihai Răzvan Ungureanu, au în acest moment şanse reale de a-l învinge pe liderul PSD într-un eventual tur II al alegerilor prezidenţiale, arată un sondaj INSCOP Research realizat la comanda ziarului „Adevărul”. Au şanse – dar nu certitidini, pentru că Ponta oricum e acum pe primul loc. Însă cei doi pot recupera diferenţa care îi separă acum de liderul PSD.

INFOGRAFIE Adevărul despre România: Ce vor românii la Cotroceni: bărbat, tânăr, de dreapta

Potrivit unei cercetări INSCOP Research realizate în perioada 16-24 ianuarie 2014, viitorul preşedinte al României ar trebui să fie de sex masculin (88,1% din respondenţi), mai tânăr (75,1%), echilibrat şi echidistant (69,8%), independent politic (51,1%) şi de dreapta (51,4%).

INFOGRAFIE Adevărul despre România: Ponta conduce în derby-ul cu Antonescu

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 16-21 ianuarie 2014, premierul Victor Ponta ar fi votat, dacă ar candida la Preşedinţie, de 29,8% din respondenţi. Pentru Crin Antonescu ar opta 22,4%

SONDAJ INSCOP Iohannis, un adversar mai greu pentru Ponta decât Crin

Potrivit cercetării INSCOP Research efectuate în perioada 27 februarie – 4 martie 2014, în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale,duelul Victor Ponta – Klaus Iohannis ar fi mai echilibrat decât o luptă Victor Ponta – Crin Antonescu.

INFOGRAFIE Adevărul despre România: Mugur Isărescu rămâne lider în topul încrederii

Potrivit unei cercetări efectuate de INSCOP Research în perioada 16-21 ianuarie 2014, 44,9% din respondenţi au multă şi foarte multă încredere în guvernatorul Băncii Naţionale a României.

SONDAJ Topul încrederii: Iohannis i-a luat faţa lui Ponta

Potrivit sondajului realizat de INSCOP Research între 27 februarie şi 4 martie 2014, 37,1% din români au multă şi foarte multă încredere în primarul Sibiului. El este urmat în clasament de Victor Ponta (36,4%) şi de Sorin Oprescu (32,3%).

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite