Voiculescu o fi citit ce-a „scris“? „Corupţii să nu aibă dreptul la eliberare condiţionată“, fragment din cartea Varanului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dan Voiculescu (69 de ani) este unul dintre cei mai prolifici scriitori din puşcărie, a publicat 10 cărţi în 18 luni. În medie, a scris o carte în două luni. Politicianul este închis din 8 august 2014, la Penitenciarul Rahova, unde execută o condamnare de 10 ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de spălare de bani în dosarul „Privatizării Institutului de Cercetări Alimentare”.

„Adevărul” a studiat 7 dintre lucrările ştiinţifice pe teme de economie semnate de Dan Voiculescu, care au fost depuse la Biblioteca Naţională. Trebuie spus că aceste lucrări au o bibliografie generală generoasă, aproximativ 200 de titluri, şi multe trimiteri la baze de date pe internet, în condiţiile în care deţinuţii nu au acces la calculator. Printre cei care l-au recomandat pe afacerist să scrie opere ştiinţifice se numără analistul Ilie Şerbănescu, dar şi fiica sa, Corina Voiculescu, care este doctor în Economie.

„Toleranţă zero la corupţie“

Cea mai interesantă lucrare este „A patra cale”, apărută la Editura Bibliotheca din Târgovişte. În carte, Dan Voiculescu îşi prezintă ideile sale pentru România, după „Epoca Băsescu”. „Personal, cred că SUA l-ar fi preferat pe Victor Viorel Ponta, dar a câştigat Klaus Werner Iohannis”, arată autorul. „A fost o perioadă în care politica transpartinică a fost detronată de politica dictatorială a lui Traian Băsescu şi a protejaţilor săi. Astăzi, în 2015, avem o nouă speranţă, o nouă etapă, un nou început”, motivează Voiculescu de ce a scris cartea.

image

El are mai multe sfaturi pentru guvernanţi: atât economice, cât şi pentru organizarea ministerelor, diverse iniţiative legislative, securitatea energetică şi alimentară, protecţie socială şi cum ar trebui să funcţioneze justiţia. Toate aceste schimbări stau sub principiul „Toleranţă zero faţă de corupţie”.  Unul dintre motivele pentru care este necesar acest lucru l-a explicat chiar autorul: „S-au prădat zeci de miliarde de euro în România din ’89 până în prezent şi aproape nimeni n-a fost pedepsit!”.

Voiculescu arată că sunt necesare măsuri dure pentru gulerele albe găsite vinovate de justiţie. „Considerăm că trebuie aduse modificările necesare legislaţiei pentru ca infracţiunile de corupţie să nu se bucure de prescriere, graţieri, reduceri ale termenelor de recluziune sau alte prevederi favorizante, mai ales atunci când pagubele nu au putut fi recuperate”, mai spune autorul. Afirmaţia vine în condiţiile în care chiar el a tergiversat timp de şase ani judecarea dosarului ICA, una dintre acuzaţii ajungând chiar să se prescrie. Şi nu s-a oprit aici. Voiculescu şi-a dat demisia din Senat, pentru ca dosarul său să fie mutat de la o instanţă la alta.

Despre prejudiciile nerecuperate

O altă idee la care face referire în cărţile sale este cea privind recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie. „Noi considerăm că toate pagubele produse societăţii prin corupţie trebuie recuperate de la cei vinovaţi, că eforturile de la cei vinovaţi trebuie continuate şi intensificate, în limitele legii, pentru că doar convingerea că nu se vor putea bucura liniştiţi de roadele furtului lor îi va descuraja pe cei tentaţi de îmbogăţire prin corupţie”, arată afaceristul.
Însă autorităţile române nu au reuşit să recupereze de la Dan Voiculescu decât 1%, din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA. Concret, potrivit procurorilor, recuperarea prejudiciului în cazul său este blocată prin diverse chichiţe avocăţeşti, la cererea lui Dan Voiculescu.

"dan voiculescu"

Despre neregulile din domeniul privatizărilor


În plus, deşi a fost condamnat pentru privatizarea frauduloasă a ICA, Voiculescu arată în lucrările sale că în domeniul privatizărilor sunt nereguli uriaşe. „Un domeniu în care corupţia a acţionat preferenţial este cel al privatizărilor. Exponent al intereselor întreprinzătorilor privaţi, mai ales ale celor mici şi mijlocii, conceptul nostru semnalează şi faptul că privatizarea preferenţială, cu ignorarea interesului public şi/sau prin comision, s-a transformat într-o formă deosebit de toxică de concurenţă neloială faţă de întreprinzătorul care doreşte crearea de noi unităţi productive („Greenfield investments“)“, precizează Voiculescu.

"dan voiculescu"

Şi conchide: „Paradoxal, prin corupţie, privatizarea a devenit în mai multe cazuri un fenomen antagonic dezvoltării sectorului privat, deoarece rezumă această dezvoltare doar la redistribuirea de active şi elimină sau defavorizează noile investiţii”, scrie Voiculescu. Exact ca în cazul său, miza privatizării ICA fiind, de fapt, terenurile şi clădirile deţinute de Institutul de Cercetări Alimentare. ;


Ce spunea pe blog

Luna trecută, într-o postare pe blog, Dan Voiculescu nu a negat că scrie pentru a  primi recompensele în zile de libertate: „Da, atâta vreme cât există o lege în vigoare, nu cred că fac nimic ilegal“.

Literatura de puşcărie: suspendată,nu abrogată

Decizie Guvernul a suspendat până-n septembrie prevederea legală în baza căreia savanţii închisorilor îşi puteau reduce pedeapsa dacă scriau „opere ştiinţifice“. Până atunci, trebuie stabilit un mod de evaluare a caracterului ştiinţific

Este oficial. Deţinuţii-scriitori nu vor mai beneficia de reducerea pedepselor dacă scriu cărţi în închisoare. Decizia a fost luată ieri de Guvern şi este valabilă până la data de 1 septembrie 2016. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, ceruse abrogarea articolului de lege prin care li se acordă aceste beneficii deţinuţilor, dar membrii Guvernului au ales să ţină cont de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii care a respins cererea şefei de la Justiţie. Concret, proiectul de OUG elaborat de Ministerul Justiţiei stabilea abrogarea art.96 alin.(1) lit.(f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Acesta a fost pus în dezbatere publică vineri după-amiază de către Ministerul Justiţiei. „Guvernul a adoptat astăzi (miercuri - n.r.) o suspendare a acestui articol până la 1 septembrie anul curent. Ştiu că în formula afişată pe site ordonanţa de urgenţă vorbea despre abrogare. S-a ţinut cont, în şedinţa de Guvern de astăzi, şi de punctul de vedere al CSM, care considera că, sigur, articolul ar fi bine să prezinte un mecanism prin care adevăratele lucrări ştiinţifice sau adevăratele elemente de valoare adăugată ştiinţifică pot să constituie în continuare un element de susţinere pentru executorii lor aşa încât să poată beneficia de această facilitate“, a declarat ieri Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului.

337 de cărţi scrise anul trecut în puşcării

Acesta a subliniat însă că, din punctul de vedere al Guvernului, s-a făcut un abuz de drept în utilizarea excesivă a acestei prevederi şi a arătat că dacă în 2006 nu a fost publicată nicio lucrare în închisoare, anul trecut au fost scrise 337 de cărţi.
„Până la constituirea unui mecanism, vorbim de o suspendare“, a completat Dan Suciu. Asta pentru că, din spusele oficialului, Ministerul Justiţiei va coordona un comitet interministerial cu Ministerul Educaţiei pentru a vedea dacă un mecanism de stabilire a caracterului ştiinţific al unei lucrări este sau nu fezabil. Aceste consultări vor avea loc în următoarea perioadă. În ciuda faptului că a fost întrebat de jurnalişti cine a propus în şedinţa de Guvern ca articolul să fie suspendat şi nu abrogat, Suciu a refuzat să le răspundă.

„La nivelul Guvernului, în şedinţa de Guvern, au fost aceste discuţii legate de avizul CSM şi iată că s-a ţinut cont de acest aviz şi decizia este cea de suspendare. Este o decizie asumată de Guvern. Nu cred că este semnificativ să punctăm cine anume a propus-o, pentru că ea a rezultat de fapt dintr-o discuţie care a avut loc în Guvern şi asta a fost formula la care s-a ajuns la un consens“, a declarat purtătorul de cuvânt. În schimb, acesta a ţinut să precizeze că, în următoarele opt luni, „operele ştiinţifice“ ale deţinuţilor, nu vor mai fi luate în calcul pentru decizia de obţinere a celor 30 de zile.

Prună a susţinut abrogarea articolului de lege

Săptămâna trecută, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat în şedinţa CSM că susţine varianta abrogării articolului mai ales că în nici un alt stat membru UE nu există o asemenea lege. Reprezentanţii CSM care s-au împotrivit deciziei de abrogare a articolului au explicat că este o măsură discriminatorie faţă de deţinuţii cu pregătire intelectuală în raport cu cei care muncesc cât timp sunt în penitenciare şi beneficiază de reducerea pedepsei.
În replică, ministrul Justiţiei a susţinut că dimpotrivă, articolul pe care îl vrea abrogat este discriminatoriu pentru că „pentru o colecţie de hârtii“ un deţinut poate beneficia de reducerea a 30 de zile din pedeapsă, în timp ce o altă persoană condamnată care desfăşoară o activitate fizică trebuie să muncească patru zile pentru a i se reduce o singură zi din pedeapsă. „Voi argumenta pe discriminare. E discriminatoriu să răsplăteşti munca intelectuală mai mult decât munca fizică, şi pe elemente de drept comparat“, a spus Prună, explicând că „cifrele singure justifica urgenţa“, numărul lucrărilor în pregătire crescând „exponenţial“.

„Pe 1 decembrie erau 45 de lucrări în pregătire potrivit datelor care mie mi se dau de ANP, pe 6 ianuarie erau peste 100 de lucrări şi acum nici nu se mai ştie cifra“, a mai exemplificat ministrul Justiţiei.

CSM: „Caracterul ştiinţific al lucrării trebuie bine stabilit“

În ciuda celor declarate de Raluca Prună în plenul CSM, magistraţii au arătat că abrogarea prevederilor ar putea face mai mult rău decât bine în viitor.
„S-a ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte condiţiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări ştiinţifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului ştiinţific al lucrării trebuie foarte bine stabilită. Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău şi de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluţia cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condiţiilor în care un deţinut poate beneficia“, a fost de părere Adrian Bordea, membru CSM. ;

Cum a crescut numărul lucrărilor

Din 2007 până în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România, a fost o lucrare scrisă pe an, în 2011 au
fost trei lucrări, în 2012 – şase, 2013 – 11, 2014 – 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări ştiinţifice.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite