VIDEO Ziua Europei, sărbătorită sub sloganul "Unitate în diversitate"

Pentru 27 de state şi aproape jumătate de miliard de oameni, Uniunea Europeană înseamnă azi mai puţine frontiere, mai multe oportunităţi, o Europă mai curată, studii în străinatate,

Pentru 27 de state şi aproape jumătate de miliard de oameni, Uniunea Europeană înseamnă azi mai puţine frontiere, mai multe oportunităţi, o Europă mai curată, studii în străinatate, egalitate de şanse, libertate, securitate şi justiţie socială. Ziua de 9 mai aminteşte europenilor de însemnătatea primul pas către crearea UE şi de principiile care au stat la baza construcţiei europene din 1950 până astăzi. Şi în acest an, în România şi în toată Europa, Ziua Europei constituie prilejul unor festivităţi care urmăresc apropierea Uniunii Europene de cetăţenii săi, precum şi apropierea dintre popoare.

Citiţi şi:
- Bucureşti: Ziua Europei, în stil românesc
- Textul Declaraţiei Schuman
- Consiliul Europei sărbătoreşte 60 de ani de la înfiinţare

Daca Uniunea Europeană a fost creată pentru încetarea războaielor sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial, în prezent ambiţiile sunt complet diferite: construirea unei Europe care respectă libertatea şi identitatea tuturor naţiunilor care intră în alcătuirea sa. Uniunea Europeană este în slujba cetăţenilor săi. Păstrându-şi valorile, obiceiurile şi limba, aceştia ar trebui să se simtă în Europa ca acasă. Iar Ziua Europei arată lumii intregi că o uniune mereu mai strânsă a popoarelor este posibilă în masura în care se bazează pe valori şi obiective comune.

Originalitatea ideii lui Jean Monnet, care a stat la baza contrucţiei europene, constă în unirea oamenilor şi a naţiunilor prin propunerea unui obiectiv comun în care să îşi găsească şi să îşi regăsească interesele şi să uite diferenţele.

„Noi nu coalizăm state, ci unim oameni!” (Jean Monnet)



Europa sărbătoreşte

Tradiţii, istorie, cultură, suveniruri, muzică şi dans. Toate acestea se vor îmbina pe bătrânul continent de Ziua Europei.

Sibiul va fi pentru câteva zile, la festivalul multicultural „Zilele Europei“, Paris, Londra, Amsterdam, Roma, Stockolm, Dublin şi chiar Atena, prin prezentarea simbolurilor şi traditiilor ţărilor ce fac parte din Uniunea Europeană. Vor fi amenajate spaţii de unde vizitatorii vor putea achiziţiona suveniruri sau vor putea cunoaşte o parte din istoria şi cultura ţărilor din Uniunea Europeană.

De altfel, în toată ţara vor fi organizate, de astăzi până poimâine, numeroase simpozioane privind cultura si spiritul european, lansări de carte, sesiuni de comunicare pe teme europene, concerte, dezbateri si mese rotunde referitoare la viitorul şi provocările Uniunii Europene, piese de teatru.

Administraţia Prezidenţială organizează la Muzeul Cotroceni expoziţii precum "Europa în oglinda cartografiei", iar Opera Naţională Bucureşti marchează Ziua Europei printr-o reprezentaţie specială a spectacolului "Macbeth", de Giuseppe Verdi.

Primăria Capitalei celebrează Ziua Europei de anul acesta printr-o manifestare culturală organizată la Arcul de Triumf. Bucureştenii sunt invitaţi să asiste la spectacole de lumini, dans şi muzică. Drapelul Uniunii Europene va fi arborat pe Arcul de Triumf din Bucureşti, vor fi defilări ale gărzii Arcului de Triumf, ceremonii militare precum jurământul militar, schimbarea gărzii, rugăciunea, onorul funerar în memoria eroilor.

Parlamentul European şi alte instituţii europene sărbătoresc şi ele Ziua Europei la Bruxelles, Luxemburg şi Strasbourg prin manifestaţii precum Ziua Porţilor Deschise. Europenii vor putea să viziteze sediile instituţiilor europene şi să se întâlnească cu responsabili europeni şi naţionali. Cu acest prilej, Parlamentul organizează o dezbatere publică cu deputaţi aparţinând diverselor grupuri politice pe tema: "Ce viitor pentru Europa? Cum poate Parlamentul European să influenţeze viaţa cotidiană a peste 500 milioane de cetăţeni?”.

“Romania face parte, de 2 ani oficial, din Comunitatea Europeană, iar dorinţa mea este de a transforma Bucureştiul într-o Capitală europeană de care sa fim cu toţii mândri. Este un proces ce nu se poate realiza peste noapte, dar e o ţintă a mandatului meu de Primar General. Îmi doresc să marcăm aşa cum se cuvine această zi a Europei începând din acest an şi vreau ca bucureştenii şi românii să îi înţeleagă şi să îi simtă importanţa. Suntem europeni şi trebuie să ne comportăm ca atare. Vă aştept alături de mine!” a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Simbolurile Europei

Drapelul european

simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci şi unitatea şi identitatea Europei într-un sens mai larg. Cercul format din steluţe aurii reprezintă solidaritatea şi armonia între popoarele Europei. Numărul de steluţe nu are nicio legătură cu numărul de state membre, cifra 12 simbolizând perfecţiunea, plenitudinea şi unitatea, astfel că drapelul va rămâne neschimbat indiferent de numărul statelor membre.

În 1972, Consiliul Europei, care adoptase şi drapelul european, şi-a ales ca imn „Odă bucuriei” din simfonia lui Beethoven. Binecunoscutul dirijor Herbert Von Karajan a fost invitat să compună trei aranjamente instrumentale - pentru pian solo, instrumente de suflat şi orchestră simfonică. În limbajul universal al muzicii, acest imn exprimă fără cuvinte idealurile de libertate, pace şi solidaritate pe care le reprezintă Europa. In 1985, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre l-au adoptat ca imn oficial al Uniunii Europene. Scopul său nu este de a înlocui imnurile naţionale, ci de a celebra valorile împărtăşite de toate ţările UE şi unitatea lor în diversitate.

Asculta mai jos imnul Uniunii Europene.



„Unită în diversitate” este mottoul Uniunii Europene şi el simbolizează faptul că, prin intermediul UE, europenii sunt uniţi în promovarea păcii şi prosperităţii şi că diversitatea culturală, de tradiţii şi limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest continent.

Schuman şi Monnet, arhitecţii Uniunii Europene

Sfârsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a lăsat în urmă o Europă divizată de “cortina de fier” în două mari blocuri: Est si  Vest. În acest context a apărut un curent menit să oprească o a treia conflagraţie mondiala şi să consolideze Europa din punct de vedere economic în fata Americii şi a URSS-ului.

În primăvara anului 1950, ministrul afacerilor externe al Franţei, Robert Schuman (foto dreapta), a primit de la omologii din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie o misiune istorică: crearea unui plan de reintegrare a Germaniei Federale în familia europeană.

Pentru a găsi o soluţie, Schuman a apelat la un necunoscut încă marelui public, dar cu o îndelungată carieră  internatională - Jean Monnet (foto stânga). Acesta a ajuns la concluzia ca era iluzoriu să încerce crearea imediată a unei construcţii instituţionale supranaţionale fara a întâmpina o rezistenţă puternică din partea statelor recent ieşite din război.

Singura soluţie era integrarea Germaniei din punct de vedere politic si economic într-o comunitate europeană puternic structurată. CLICK AICI pentru mai multe informaţii despre evenimentul care a pus bazele Uniunii Europene.

Citeşte aici TEXTUL integral al Declaraţiei Schuman, citită pe 9 mai 1950.