Tinerii greci vor revoluţie în cinci ani

Tinerii greci vor revoluţie în cinci ani

Imigranţii de culoare ajunşi în Atena din toate colţurile lumii sunt mai puţin periculoşi decât tinerii greci drogaţi şi anarhişti

Majoritatea tinerilor din Grecia consideră că ţara lor nu mai are nicio şansă. Soluţia pentru ei este una singură: o revoluţie în cel mult cinci ani. Până şi angajaţii la stat, votanţi constanţi ai politicienilor din ultimii 20 de ani, avertizează că nu vor renunţa la beneficii pentru a contribui la revenirea economiei greceşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Miruna Olteanu, Ovidiu Marincea şi Marian Vilău fotoreporter; corespondenţă din Grecia

Nicio imagine şi nicio statistică nu pot reda mai bine drama actuală a Greciei decât o plimbare de trei kilometri în centrul Atenei. În atât se măsoară distanţa dintre colaps şi indiferenţă a grecilor.

Mai citiţi şi:

Economia britanică, pe urmele Greciei?

Grecia, presată de UE să adopte noi măsuri de austeritate

Colapsul se vede, miroase şi chiar te poate ucide în cartierul Omonia din buricul capitalei greceşti. Drogaţi aproape în comă îşi bagă heroină în venele de la picioare chiar pe trotuare, în timp ce poliţiştii cu ochelari de soare dirijează circulaţia. „Nici în Harlem-ul din New York nu există aşa ceva. Şi, aşa cum ştiu eu asta, o ştie şi Uniunea Europeană, «marea familie» care nu a fost străină nici de condiţiile pe care nu le îndeplineam la aderare, în 1981", este de părere Costas Andonopoulou (26 de ani), student la Facultatea de Istorie în Atena.

„Politicienii şi-au umplut buzunarele!"

Ce se întâmplă în Grecia poate fi un semnal de trezire şi pentru România. Românul care s-a bucurat de primul dar al aderării ţării noastre la UE, „deschiderea graniţelor", şi ajunge să vadă totala lipsă de control de pe străzile Atenei, se va gândi de două ori la avantajele promise de politicieni. „Ce beneficii? Nu am primit decât împrumuturi cu care s-a continuat asfaltarea «marelui bulevard european» şi s-au umplut buzunarele politicienilor-jucători", a explicat Katerina Papadopoulos (27 de ani), avocată în Baroul Elen.

După primul kilometru parcurs pe oricare dintre străduţele care leagă cartierul Omonia de Sintagma, zona unde se află Parlamentul Greciei, poţi da lesne peste teritoriile imigranţilor a căror piele pare mai neagră cu fiecare pas pe care îl faci: ţigani, indieni, pakistanezi, africani. Nu sunt ei cel mai mare rău al Greciei, spun tinerii eleni.

„Suntem cel mai rasist popor din lume şi, totuşi, numărul acestor imigranţi creşte, pentru că, aşa cum se scrie de mulţi ani în presă, niciun politician nu are interesul să distrugă munca la negru. Ştiţi câţi miniştri şi-au construit vile cu muncitori la negru?", se revoltă Niki Molynda (29 de ani), asistent regizor. Ea adaugă că o investigaţie jurnalistică a arătat că fostul ministrul al muncii, Maginas Vasilis, a „angajat" la negru indieni care să-i întreţină vila.

La cantina socială din Sofocleos vin imigranţi, drogaţi, dar şi tineri care muncesc în zonă şi nu-şi mai permit masa de prânz

Drogaţii din curtea şcolii de teatru

Într-adevăr, oamenii de culoare de pe strada Sofokleous par a fi cel mai puţin ameninţători faţă de albii desfiguraţi de atâta heroină şi alte droguri pe
care le poţi vedea atunci când şi le injectează în plină zi. Nu contează locul: cabine telefonice, trotuare din faţa vitrinelor magazinelor, staţii de autobuz, treptele instituţiilor. „Faptul că îi vedem aproape zilnic de la ferestrele şcolii (Institutul de Artă Teatrală n.r.) este pentru noi cea mai dură lecţie de «aşa nu»", spune Alexia Tavoulari (16 ani), elevă la cursul de actorie.

Ferestrele şcolii dau în curtea uneia dintre cantinele săracilor din Atena, iar priveliştea este, de trei ori pe zi, demnă de cel mai şocant film de groază. Acea cantină nu are nimic în comun cu imaginea pe care o au românii despre cantina săracilor. „Nimeni nu intră acolo la orele 12.00, 15.00 şi 18.00. Este cel mai periculos loc din Atena pentru că rişti să fii înţepat cu o seringă infectată de drogaţii care vin să ia mâncare. Scapi, eventual, dacă le dai tot ce ai la tine", ne-a sfătuit Christa Wilkins, jurnalistă la „Investors World", publicaţie financiară din Grecia.

Copiii primesc lecţii dure de viaţă

Dacă în ghidul turistului român în Grecia nu există recomandarea de a evita un astfel de loc, urmaţi totuşi sfatul ziaristei şi ocoliţi strada Sofokleous.

Traficanţii şi consumatorii sunt stăpânii absoluţi, iar orice intrus este o pradă.

Cu glugile pe cap şi ghidaţi de un cunoscător al zonei, am ajuns sâmbăta trecută, la ora 12.00, în curtea aşa-zisei cantine a săracilor. Sub imperioasa comandă a unui malac, rândul la porţii de fasole cu costiţă era ţinut în frâu. Majoritatea doritorilor erau mai mult nişte „legume".

Cei care se puteau ţine pe picioare erau o continuă ameninţare, iar un simplu contact vizual le putea da motiv să devină violenţi. Eleni (19 ani), o altă elevă a Institutului de Artă Teatrală, le descrie starea şi atitudinea din observaţiile aproape zilnice: ei sunt în lumea lor, dar nu poţi fi sigur niciodată de ce îţi pot face, pentru că drogurile sau tentativele de a se lăsa de stupefiante le dau nişte stări pe care restul oamenilor nu le pot înţelege. Ea a adăugat că, din septembrie, anul trecut, coada la cantină aproape că s-a dublat.

„Cei mai mulţi vin la ora 15.00, când Biserica Ortodoxă din Atena este cea care le dă mâncare. Spre deosebire de cei de la stat, care dau porţiile la 12.00 şi la 18.00 doar celor care sunt trecuţi pe o listă, cei de la biserică nu le cer nicio socoteală", a mai spus Eleni.

Fata a asistat la un moment dat la cea mai cutremurătoare imagine din viaţa ei: mergea la baie, când a văzut un bărbat cu pantalonii în vine injectându-se în venele din zona inghinală.

În niciuna dintre aceste situaţii nu a intervenit vreodată poliţia. Agenţii vin doar la sfârşitul mesei, ca să îi dea afară pe „clienţi". După aceea, fiecare îşi vede de drumul lui în capitala de 6.000.000 de locuitori.

În cartierul Omonia, drogaţii îşi injectează heroină chiar sub nasul turiştilor şi al poliţiei care dirijează circulaţia

Exarhia: de aici vine anarhia

De drumul lor îşi văd, la câţiva paşi de „locul pierzaniei", şi bogătanii Atenei. La câteva străzi de Omonia, în cartierul Kolonaki, cocktailuri împopoţonate cu fructe exotice se reflectă în ochelarii de soare Dolce&Gabana ai clienţilor care plătesc şi pentru aşezatul la masă. „Dacă te răzgândeşti şi vrei să te ridici atunci când, de exemplu, crezi că un sandvici costă prea mult, adică 11 euro, tot trebuie să plăteşti 2 euro pentru simplul fapt că te-ai aşezat", explică Petros.

Saloanele de coafură din Kolonaki sunt mai mereu pline, iar doamnele plătesc 20 de euro numai spălatul. „Femeile din Grecia sunt frumoase şi este cunoscut că părul lor este o comoară pe care şi-o întreţin cel puţin o dată pe săptămână. Majoritatea clientelor fac asta şi plătesc în jur de 200 de euro pe lună", a spus Daphni (34 de ani), coafeză la Hair Couteur Yannis, un salon din cartierul Kolonaki.

Bomba la uşă, semn de revoltă mocnită

Gard în gard cu zona de lux se află şi Exarhia, aşa-zisul cartier al anarhiştilor - simpatizanţi ai curentului politic şi social ce neagă în genere orice putere de stat - unde un tânăr de 15 ani a fost ucis de către poliţie, în decembrie 2008. Tragedia a făcut înconjurul lumii la acea dată pentru că a generat confruntări extrem de violente între tineri şi forţele de ordine. Astăzi, strada unde copilul şi-a pierdut viaţa îi poartă numele: Alexis Grigoropoulos. Fotografia în care acesta zâmbeşte dă fiori oricărui părinte. „Ceea ce aţi văzut imediat după moartea lui veţi mai vedea. Foarte curând", avertizează unul dintre tinerii care stăteau la o terasă din Exarhia.

Poliţia care supraveghează cartierul Sofocleos îi dă afară pe săracii Atenei imediat ce expiră timpul de masă

Cartierul este cunoscut ca loc de întâlnire al anarhiştilor, al tinerilor care dau tonul protestelor în stradă, toate îndreptate spre poliţie şi politicieni. Chiar şi la o vârstă adolescentină, atunci când pomenesc de poliţie, pe feţele lor se citeşte o profundă aversiune. Motivul este cunoscut de toţi grecii: forţele de ordine nu le asigură liniştea şi bunul mers al lucrurilor, ci menţin şi generează violenţă.

Un astfel de sentiment ne-a fost indus şi nouă duminica trecută, pe strada Navarinou, o arteră ce leagă Exarhia de Kolonaki şi pe care se află sediul firmei de brokeraj JP Morgan, atacat recent cu o bombă de o grupare necunoscută. Patru poliţişti ne-au obligat să ştergem toate fotografiile făcute de pe stradă clădirii JP Morgan. „Legea care vă interzice să faceţi fotografii poliţiştilor şi maşinilor de poliţie este legea noastră şi gata! Nu ne interesează că sunteţi ziarişti!", a spus unul dintre poliţiştii care ne-au făcut apoi semn să dispărem din faţa lui.

Vin vremuri grele

Tot în Exarhia, unul dintre liderii unei grupări anarhiste a lansat şi un termen al ieşirii Greciei din criză: cinci ani şi apoi va fi revoluţie.

Revoltă sau nu, cert este că singurii care au o atitudine şi reacţionează faţă de celebritatea negativă a Eladei în lume sunt tinerii. Spre deosebire de grecii cu vârste de peste 40 de ani, care sunt în mare parte pasivi la ceea ce se petrece cu ţara lor, tinerii se informează, analizează şi cer acţiune.

„Să-mi taie din salariu?! Nu vor face aşa ceva. Să plătească politicienii întâi, apoi plătesc şi eu", a comentat Evanghelia Fortiadis, secretară în cadrul unei instituţii de stat. Femeia câştigă 1.300 de euro şi spune că a votat pentru guvernul actual, de stânga, dar şi pentru cel de dreapta, al lui Karamanlis, pentru simplul motiv că ambele au dat la schimb stabilitatea locurilor de muncă la stat. Cât despre taxele pe care le plăteşte pentru casă şi maşină, Evanghelia a recunoscut că nu are nicio idee cât ar costa acestea.

„Opinia mea este că următorii doi ani vor fi critici, adică foarte grei, în special pentru clasa de mijloc a societăţii", rezumă situaţia jurnalista Christa Wilkins.

Tinerii anarhişti din cartierul Exarhia se adună în fiecare seară în parcuri, unde, la lumina focului,  pun la cale noi valuri de proteste faţă de autorităţi

Citiţi mâine în „Adevărul": O nouă lovitură care îi paşte pe greci: prăbuşirea turismului



citeste totul despre: