Tertipurile prin care judecătorul Mustaţă a vrut să scape de dosarul lui Dan Voiculescu. „Şi bă, în caz de ceva… e loc”
0
Judecătorul Stan Mustaţă, care a fost găsit vinovat şi condamnat că vindea sentinţe judecătoreşti ca la piaţă, a încercat să scape de dosarul care îl avea protagonist pe Dan Voiculescu, şi anume „Privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare” sau dosarul „ICA”. Motivul: cazul era puternic mediatizat şi atrăgea atenţia asupra filierei din care făcea parte Mustaţă.
Pe scurt: acesta şi complicii lui puteau fi descoperiţi că iau bani pentru sentinţe favorabile.
„Tu nu poţi să-i faci la dosarul ăla vânt, să nu-l mai ai?”, îl trăgea pe judecător de mânecă, în martie 2014, complicele acestuia afaceristul Ion Boraciu. „Păi, asta-i fac!”, a fost replica magistratului. „Se abţine şi dacă i-o admite, a scăpat (Dan Voiculescu – n.r.)”, spunea şi grefiera Mariana Curea, celălalt complice al judecătorului.
Condamnările
Toate aceste detalii apar în motivarea Curţii Supreme prin care Stan Mustaţă a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare. Referitor la faptul că magistratul şi complicii săi au vrut să scape de dosarul ICA - Dan Voiculescu, Curtea Supremă notează că motivul „se înscrie pe aceeaşi linie a măsurilor de precauţie în scopul protejării intereselor grupului infracţional organizat din care aceştia făceau parte, devenind astfel clar că membrii grupului aveau reprezentarea că vor fi vulnerabili în situaţia în care inculpatul Mustaţă Stan intra în atenţia publică, prin judecarea unui dosar penal ce prezenta un interes public foarte mare”.
Practic, Mustaţă a fost arestat de judecători la sfârşitul lunii aprilie 2014, exact înainte să se pronunţe în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Un alt complet de judecată, format din Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, a decis în august 2014 condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare.
Se gândeau la achitare
Potrivit motivării Curţii Supreme, într-o altă discuţie dintre Boraciu şi Mustaţă, din martie 2014, s-a discutat chiar despre o posibilă soluţie de achitare a lui Dan Voiculescu. Magistraţii au explicat că Boraciu era cel care acţiona ca un veritabil intermediar între clienţii dispuşi să dea bani pentru sentinţe şi magistrat. „Şi de aia m-am… îi faci amânare… cerere, nu? ”, „Cine-i număru’ unu acolo, tu sau… ?”, era curios Boraciu. Mustaţă i-a explicat că el este preşedintele completului: „Eu. Mă dau…”. Colegul său în soluţionarea dosarului era judecătorul Florică Duţă, care s-a pensionat, în iunie 2014, imediat după izbucnirea scandalului.
Astfel, Boraciu şi-a manifestat disponibilitatea de a obţine o soluţie favorabilă în cazul ICA: „Şi bă, în caz de ceva…Că e loc”. Mustaţă a confimat imediat că a înţeles corect „oferta sa”: „Da, da, da. Da”. Asta deşi judecătorul a recunoscut în discuţiile private că privatizarea ICA a fost fost în defavoarea statului, şi că Dan Voiculescu a cumpărat cu circa 100.000 de euro, bunuri imobiliare de 60 de milioane de euro. „Marţi am pronunţare, Mariana ştie!…Păi, cum să vinzi bunuri de şaizeci de milioane... Ai lua...? Aş lua şi eu, să de-a dracu', aş împrumuta la toţi! Cu o sută de mii? Cu o sută cinci mii! Deci, de şaptezeci de ori mai puţin! Dă-o în morţii ei de viaţă! Bă, tu auzi? Şaizeci de milioane să iei cu o sută de mii?”, spunea Stan Mustaţă.
„Avea o practică deja stabilită, adoptase o hotărâre intimă cu caracter general pe baza căreia găsea soluţia de moment pentru fiecare dosar în care putea obţine venituri ilicite, nefiind necesar să analizeze de fiecare dată modalitatea în care îşi va exercita atribuţiile în vederea influenţării soluţiilor care urmau să fie pronunţate”, Motivare Curtea Supremă
Condamnările
În prima instanţă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus o pedeapsă de zece ani şi opt luni în cazul magistratului. Mustaţă a fost găsit vinovat că a cerut bani, în mai multe rânduri, de la persoane condamnate sau inculpate pentru a da soluţii favorabile. În acelaşi dosar, au fost condamnate definitiv şi persoanele care au intermediat mita pentru fostul judecător: grefiera Mariana Curea — 4 ani şi 3 luni; Ion Boraciu — 6 ani şi 6 luni, Alexandru Florian — 5 ani şi 4 luni, Ciprian Moraru — 1 an şi 4 luni închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.
„Şi are avocat tare. Are bani”
Instanţa a atras atenţia asupra unor interceptări, privind modul în care Mustaţă îşi descoperea viitorii clienţi, doar din rândul celor care ar avea posibilităţi financiare: „Păi, ăla are posibilitate, e spălat ţiganu’!” sau „Şi are avocat tare, n-am mai notat avocatul. Deci are bani”. Mustaţă stabilea în toaleta unei vile din şoseaua Colentina din sectorul 2 sentinţele viitoare: „Gata, caută-l p-ăsta! Marţi… marţi intră. Îi dau şi după o zi-două… să fie.... Marţi, lui, că dau pronunţarea, da? Îl pun liber”. Într-o altă discuţie, privind achitarea mai multor impresari şi fotbalişti din dosarul „Transferurilor”, unul dintre impresari povestea că vrea să-I contacteze: „Păi, zice: «Bă, eu nu dau, nu ştiu cine e ăsta!» Da’ zice: «O să mă duc pe la fotbaliştii ăştia, să vedem cât dau!?»”. „Cât să-i dea?”, se întreba Boraciu. Stan Mustaţă era însă ferm: „Cincizeci, patruzeci, treizeci”, „Sub treizeci dă-l în morţii mă-sii!”.
Bani pentru soţie, fiu şi iubită
Motivele pentru care Stan Mustaţă cerea aceşti bani au fost explicate de judecător într-o discuţie cu Ion Boraciu. Era copleşit de obligaţiile financiare pe care le avea faţă de soţie, fiu şi iubita sa Mariana Curea: „Bă, tu… Voi auziţi? Deci, înnebunea aia… e zece, e ziua de salariu! I-am dus a doua zi, pe unsprezece… zece a fost dracu’…când? Sâmbătă, duminică?! Îi duc nevestii… iei treizeci… nu poţi să scoţi de la bancă mai mult de treizeci de mii… de mii de lei. Îi duc lu’ aia acasă!”, „A doua zi… mă duc şi a doua zi de îi mai duc două. A doua zi îi duc şi lui Remus!”, „Şi a treia zi îi duc şi ei: «M-ai amânat! Abia-abia mi-ai dat de pe card! Pot să…? Ă… ă… co… Pot să mizez şi pe contribuţia ta, că m-ajuţi şi luna asta? Că abia-abia am scos banii de la tine luna trecută!»”.
Cele mai multe discuţii despre vânzarea de sentinţe judecătoreşti aveau loc la toaleta unei vile din Colentina
În faţa magistraţilor, cei implicaţi au încercat să se apere, spunând că multe vorbe le spuneau la beţie, sau că nu le puneau în aplicare. Declaraţiile au fost contrazise de probe. „Înalta Curte apreciază că nici numeroasele măsuri de precauţie luate de inculpaţi – exemplificate deja, cu prilejul deselor întâlniri ce aveau loc în locaţia ce reprezenta biroul inculpatului Boraciu Ion, nu se justificau dacă, într-adevăr, discuţiile purtate în acele ocazii, ar fi fost făcute în glumă, pe fondul consumului excesiv de alcool”, se arată în sentinţă.
„Înalta Curte nu poate aprecia ca veridice apărările inculpaţilor, în sensul că locaţia respectivă era frecventată numai în scopul petrecerii timpului, într-un mod relaxant, între prieteni”, motivare Curtea Supremă
Se încarcă comentariile...
