Teroristul din Neamţ a tras după el şi o reţea de falsificatori de acte. Cum voiau să înşele firmele de asigurări cu certificate de deces false

Teroristul din Neamţ a tras după el şi o reţea de falsificatori de acte. Cum voiau să înşele firmele de asigurări cu certificate de deces false

Cristian Bîrzu a fost acuzat de terorism

Interceptările telefonice ale românului din Neamţ acuzat de terorism au devoalat existenţa unei reţele perfecţionate de traficanţi de persoane şi falsificatori de documente.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre cele mai grele metode de a înşela firmele de asigurare este de a înscena moartea cuiva şi a încasa poliţa. Schema era în vizorul unui falsificator, complice cu Cristian Bîrzu, bărbatul din Neamţ acuzat de terorism, potrivit interceptărilor telefonice.

Constantin Mandache, zis „Roşu”, era expert în contrafaceri de documente, susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).  El  a picat pe interceptări, în momentul în care vorbea  la telefon cu „teroristul” Cristian Bîrzu, fără să ştie că acesta era monitorizat de DIICOT şi SRI. Iniţial, Bîrzu ar fi vrut să-şi rezolve o problemă personală, voia să plece în Siria, pentru a se alătura jihadiştilor, dar nu avea voie să părăsească ţara. „Ori apuc şi fug afară, şi scap afară şi să execut mandatu’ afară din România, ori aicea, în România la puşcărie, nu mai vin viu!”, spunea Bîrzu.

Aşa a intrat în contact cu reţeaua de falsificatori din care făcea parte şi Mandache, să-l ajute cu un act. Potrivit anchetatorilor, acesta putea falsifica aproape orice document: cărţi de identitate, documente de călătorie, permise de conducere, adeverinţe medicale, contracte de muncă, asigurări auto, plăcuţe de înmatriculare auto, autorizaţii de transport etc.

Expertul în contrafaceri

Mandache se lăuda că are tot ce este nevoie pentru a falsifica actele, iar din acest motiv preţul său era piperat: „Nu, că ştii cum, am două categorii, la străini bag nasoale, la... Adică nasoale, tot bune, dar am originale, care am cumpărat treaba...”.  Pe 3 august 2017, Mandache primeşte o ofertă de la un amic, care avea la el o solicitare mai puţin obişnuită. „Băi, chiar am o combinaţie, dar nu ştiu dacă merge... Îs cu băiatul lângă mine. Băi, la...cu banca astea de aici, dar nu ştiu dacă e bine să vorbesc prin telefon”, spunea clientul la telefon. „Zi. Depinde”, era curios falsificatorul.

„Să-mi faci un certificat de deces. Să umflu material. Că am fost azi şi mi-am făcut asigurare pe viaţă, ştii?”, explica clientul. „Şi ce?”. „Şi să mă dau.....«molău»”, vorbea codat amicul. „Păi şi te duci tu cu... şi zici că ai murit? Dar nu ai murit”, nu a înţeles din prima falsificatorul. Prietenul i-a explicat că poliţa de asigurare urma să fie încasată de rude: „Nu, frate. Că, familia, ăi. Familia e de gradul unu”. „A. Da, măi”, i s-au luminat ochii falsificatorului.

„Să faci o asigurare mare, mare, mare“

Este momentul în care cei doi încep să facă planul pentru a înşela firma de asigurări. „Dar trebuie doveditor, se constată, da”, era gânditor Mandache. „Dar uite, putem să face o combinaţie, să faci o asigurare mare, mare, mare, mare de viaţă...”, gândea cu voce tare acesta. „Nu mi-am făcut!”. „Şi te omor, ăi. Te duci în vacanţă la San Remo şi îţi trag un şut în spate de pe stânci”, explica Mandache.

Planul avea câteva hibe, deoarece poliţele de asigurare au câteva condiţii pentru a fi achitate.  Amicul îi explica aceste impedimente: „Da, şi aşa. Da, dar trebuie să pară acolo că... e simplu, a zis că, dacă mor de băutură nu se pune. Dacă mor de fumat nu se pune. Dacă eşti bolnav cu nu ştiu ce, dar nu am... Din cauze naturale, dacă mori. De exemplu, până la 70 de ani. Vorbesc serios, azi am fost şi mi-am făcut asigurare.”

Falsificatorul a explicat că în acest caz ar trebui să mai aştepte puţin: „Păi, da. Şi cum? Azi ţi-ai făcut-o şi mâine vrei să-ţi aduc certificatul de deces? Îl fac.” În acelaşi timp şi clientul era precaut: „Nu. Păi trebuie să-mi vină un act acasă în 14 zile şi trebuie să-l depun. Şi acolo să specifice cine vreau eu să ia banii  în caz de mor.” „Da, îţi fac”, a venit confirmarea. „Bine. Hai că avem de-a treabă ...”, era satisfăcut amicul.

„I-a tăiat socialul cât a fost în ţară”

Interceptările DIICOT au dezvăluit că Mandache era căutat de multă lume. „Nu există, frate, Bârladul vine la mine, mânca-ţi-aş, Românul vine la mine, să nu am parte de un ban”, îşi lăuda marfa falsificatorul. Ofertele curgeau. „Băi! Ce vream să te întreb? Cu ploile ăstea mi-am pierdut numerele de pe o maşină de Italia şi vreau să mi le fac înapoi, de tablă. Ai vreo idee?”, l-a sunat un client. „Da. Apoi e târziu acuma. Deci, vii mâine?... Trei şi jumătate te costă”, arăta preţul Mandache.

„Hai ca să vorbesc şi eu mai deschis, aşa. Îmi trebuie o foaie de la medic. Deci nu ştiu ce medic şi cum ai să iei, e problema ta, intervii tu precum o persoană a fost bolnavă, l-a durut ficatul, a stat internat trei zile. Ca să o traducă în limba germană să o ducă în Germania,  că i-a tăiat socialul cât a fost în ţară”, venea altă solicitare. „Vedem, o improvizăm, frate. E mult de muncă. Trebuie şi tradusă mot-a-mot… Da. Să ştii că nu e simplu. Ştii de ce? Că am rezolvat un băiat di n Anglia care nevastă-sa era la service”, povestea Mandache.

Paşapoarte pentru pakistanezi

Din interceptări telefonice reiese că Cristian Bîrzu şi-a declarat de mai multe ori intenţia de a ajuta şi susţine persoane de origine musulmană sau persoane refugiate din ţările în care se desfăşoară conflicte armate, de a pătrunde în spaţiul european, prin punerea la dispoziţia acestora, contra cost, a documentelor de care aceştia au nevoie.

Practic, rolul acestuia era de a identifica clienţi în străinătate. Bîrzu, cel care se ocupa de „vânzări”, îi denumea, codat, pe arabi „cei cu barbă”. Anchetatorii au înterceptat o discuţie a lui Bîrzu cu un amic din Belgia, care întreba de permise de conducere valabile în Uniunea Europeană. „Alea de Albania merg acum în Europa, că nu-s în Europa, e albaneză de asta, ştii? Şi poţi să mergi cu ele... şi poţi să schimbi şi alea repede”, spunea acesta. Preţul era de 1.200 de euro/document.

„Dacă ai din ăia care-s din ăştia... cu barbă, ştii la ce mă refer“, spunea Bîrzu.Bărbatul a fost interceptat şi atunci când discutat preţul unor paşapoarte şi permise de conducere falsificate pentru mai mulţi cetăţeni pakistanezi, cu scopul de a le facilita intrarea în spaţiul european, destinaţia finală fiind Marea Britanie.

Clientul îi explica lui Bîrzu că cel care cumpăra actele voia să vadă cum arată un document falsificat. „Dar omul tre’ să le vadă, ca să pot să iau măcar jumate din bani ca să pot... Ca să poată să vadă că-s făcute! El a zis să-i zic: «Băi, dă-mi jumate din bani să trimitem acum la oameni, şi jumate, dacă n-ai încredere, îi trimitem când...».

Deci măgării nu are cum să facă omul! Nu se uită omul la tine, că omu-i miliardar!”, explica acesta. „Îţi fac! Dacă vrei din ăla îţi fac din ăla“, promitea Bîrzu. „El face chestiile astea pentru oamenii lui, cum ar veni! Să-i ajute, care au venit de acolo de la... Din Pakistan“, spunea intermediarul.

Arestaţi

Bîrzu a fost arestat pentru 30 de zile pentru infracţiunile de acte de terorism, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată şi trafic de migranţi. Bărbatul este convertit la islam şi „identificat cu indicatori de radicalizare” după ce a fost închis într-un penitenciar din Germania. În România, el şi-a exprimat intenţia de a comite atacuri cu bombă la adresa trupelor MAI, care ar încerca capturarea sa pentru a-l reîncarcera. În acelaşi dosar, Mandache şi alţi doi tovarăşi au fost arestaţi fiind acuzaţi de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat şi fals material în înscrisuri oficiale. Cei patru au contestat la Curtea Supremă mandatele de arestare.

citeste totul despre: