STUDIU Evoluţia reţetei de crenvurşti: mai multe E-uri, mai multe grăsimi saturate, mai puţină carne
0
Cel mai recent studiu al inspectorilor de la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor InfoCons arată că numărul E-urilor din crenvurşti creşte ca Făt-Frumos, aportul proteic scade constant, iar periculoasele grăsimi saturate îşi fac de cap în multe dintre reţetele acestor mezeluri.
Un studiu recent scoate la iveală realitatea despre produsele de tip crenvurşti de pe piaţa românească şi cum, în timp, calitatea acestor tipuri de mezeluri a scăzut. Raportul care a intrat în posesia „Adevărul” a fost realizat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor InfoCons în baza unor analize făcute de inspectorii acestei instituţii în 2009, 2015 şi 2017. Astfel, aceştia au constatat că în ultimii ani producătorii de mezeluri au mărit numărul de aditivi alimentari pe care îl pun în aceste produse. Mai exact, experţii spun că în acest moment sunt pe piaţă crenvurşti cu 8, 10 sau chiar 12 E-uri. Conform documentelor, 8 aditivi au fost descoperiţi în sortimentele „Caroli Crenvursti cu piept de pui vrac”, „Casa Gruia Crenvursti de pui” şi „Fox Crenvursti cu piept de pui” . Recordul absolut este bătut de „Aro Crenvursti cu carne pui” cu 12 E-uri. Cu 9 aditivi în reţetă au fost descoperite sortimente produse de Cora (Crenvursti cu piept de pui) şi Pikok (Crenvursti din piept de pui).
Mai mulţi aditivi la dispoziţie
Practic, studiul arată că în cele mai multe tipuri de astfel de mezeluri producătorii au mărit numărul de aditivi. Concret, a crescut numărul tipurilor de aditivi identificaţi în produsele analizate, de la 10 tipuri de aditivi identificaţi în 2009, la 16 tipuri de aditivi identificaţi în 2015 şi la 21 de tipuri în 2017. Oricum lideri în reţete sunt E250 (Nitrit de sodiu), E450 (Difosfati), E621 (Monoglutamat de sodiu), E300 (Acid Ascorbic) şi E301 (Ascorbat de sodium).
„În goana după profit, ca să poată rezista pe piaţă, producătorii folosesc în reţete cele mai ieftine ingrediente. La crenvurşti se foloseşte grăsime, carne separată mecanic (carne rămasă pe carcasele de animale, după scoaterea bucăţilor principale; mai exact este vorba de ţesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, ţesut conjunctiv- n.r.) aditivi pentru arome şi miros. Toate sunt malaxate şi introduse în acea membrană artificială. Omul nici nu ştie ce pune pe masă. Cumpără, fierbe un pic şi gata”, explică profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte.
Acesta precizează că aşa apar multe afecţiuni în rândul populaţiei. „Efectul imediat al acestui proces este nivelul la care a ajuns patologia metabolică. Practic, este un fenomen care nu se mai poate stopa. Această combinaţie de E-uri trebuie foarte bine analizată pentru că în anumite formule ele pot interacţiona”, a mai spus dr. Constantin Ionescu-Târgovişte.
Nutriţionistul dr. Corina Zugravu spune că oamenii trebuie să se uite bine pe etichetă pentru că toţi producătorii sunt obligaţi să treacă pe ambalaj aditivii alimentari adăugaţi în reţetă. „Foarte important este procentul de carne pentru că acela dă valoarea nutritivă a produsului. Şi această informaţie este găsită pe etichetă. Durează mai mult, dar ştim ce cumpărăm”, arată dr Corina Zugravu.
Au apărut grăsimile saturate pe etichete
Raportul InfoCons menţionează şi faptul că între timp pe etichete au apărut şi grăsimile saturate din produse care în 2009 nu erau trecute. „În 2009 niciun produs nu menţiona conţinutul de grăsimi saturate (acizi graşi saturaţi), iar în 2015 doar 25% dintre produse au menţionat această informaţie pe etichetă, abia în 2017 informaţia a ajuns să fie inscripţionată pe fiecare produs”, spune studiul. Astfel, însă s-a aflat că pe piaţă există un produs pentru care conţinutul de grăsimi este reprezentat integral de grăsimi saturate. Este vorba despre „Horeca Crenvurşti cu piept de pui” care are un conţinut de grăsimi saturate de 17.3 la sută.
Cât despre aportul proteic, studiul InfoCons atrage atenţia că acesta este pe un trend descendent, cea mai mare cantitate de proteine fiind regăsită în studiul din 2015, respectiv 16g/100g, iar cea mai mică în studiul din 2017, respectiv 10 g/100g. „Acest conţinut proteic este crescut artificial, prin adăugarea de proteine din lapte, zer, soia, porc, ou sau pui”, spun experţii.
„Am observat că în perioada 2009-2017, în cazul crenvuştilor, au crescut numărul de aditivi şi a scăzut cantitatea de carne din reţete. Aşadar calitatea este o problemă pe care consumatorul o poate sancţiona necumpărând produsul respectiv. Poate înţeleg acum de ce s-a ajuns la atâtea cazuri de obezitate, infarct sau atac vascular cerebral”, spune şi preşedintele InfoCons, Sorin Mierlea, care a adăugat că acesta este primul studiu care urmăreşte trendul calităţii acestor produse pe mai mulţi ani.
Ce afecţiuni ne pândesc
Crenvurştii sunt alimente procesate, iar alimentele procesate tind să fie mai bogate în grăsimi, zahăr, calorii, E-uri, coloranţi şi conservanţi, susţin specialiştii. În primul rând, pentru creşterea termenului de valabilitate al produsului şi pentru controlul dezvoltării de bacterii, fungi sau mucegaiuri, crenvurştii conţin conservanţi. Carnea conservată înseamnă în general conservare prin afumare, adăugare de conservanţi sau sare. Aceştia pot fi transformaţi în organism în compuşi care sunt asociaţi cu un risc crescut de cancer.
Mai mult,unele produse sunt fierte şi afumate. Afumarea este însă o altă metodă de conservare asociată cu un risc crescut de cancer colorectal.
Crenvurştii conţin şi foarte multe grăsimi saturate. Acestea cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru cancerele de colon şi sân.
Se încarcă comentariile...
