Strategie anti-Rusia pe piaţa energetică a UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ambiţiile companiei ruse Gazprom de a se extinde în Europa, inclusiv prin infrastructură, s-ar putea lovi de planurile CE Comisia Europeană are în vedere o serie de măsuri pentru

Ambiţiile companiei ruse Gazprom de a se extinde în Europa, inclusiv prin infrastructură, s-ar putea lovi de planurile CE

Comisia Europeană are în vedere o serie de măsuri pentru restricţionarea accesului companiilor străine la sectorul energetic al UE, după cum reiese dintr-un document confidenţial intern al Comisiei, consultat de cotidianul britanic "Financial Times".

Cea mai "uşoară" dintre măsuri presupune verificarea amănunţită de către Comisie a oricărui posibil cumpărător, iar cea mai dură ar fi declararea sectorului energetic european "industrie strategică", atrăgând excluderea celor mai mulţi investitori din afara UE.

O altă posibilă măsură ar fi introducerea "clauzei de reciprocitate", care ar ţine la distanţă ţări precum Rusia sau Arabia Saudită, unde companiile europene sunt sever restricţionate. O astfel de măsură ar fi o lovitură grea pentru Gazprom, companie rusă controlată de stat, care are ambiţii mari de extindere în Europa şi care deţine deja o parte din infrastructură şi un set de acţiuni în UE.

Măsurile ar putea fi publicate pe 19 septembrie

Propunerile sunt anexate la programul Comisiei privind stimularea competiţiei pe piaţa europeană a energiei, care va fi publicat pe 19 septembrie. Un alt document intern al CE avertizează explicit în privinţa situaţiilor "în care investiţiile ar putea avea alte motive decât cele economice".

"S-a vehiculat ideea că Rusia sau alte ţări bogate în resurse ar putea obţine controlul aprovizionării cu energie a Europei prin intermediul unor companii controlate de stat, precum Gazprom, sau al fondurilor de investiţii deţinute de stat", scrie "Financial Times".

Este de aşteptat ca Executivul european să îşi reafirme sprijinul pentru separarea, sub patronate diferite, a reţelelor de transport al gazului şi electricităţii şi respectiv a activităţilor de generare şi de furnizare a acestora. Statele membre s-au opus acestor măsuri, iar anumiţi parlamentari europeni susţin că separarea ar putea permite preluarea reţelelor de transmisie de către investitori străini.

Este probabil ca încercările UE de a restricţiona achiziţiile unor companii noneuropene să atragă proteste. Anterior, CE a fost împotriva unor încercări ale unor state membre, precum Spania sau Franţa, de a-şi declara propriile industrii energetice "sectoare strategice", pentru a le proteja de ofertanţii străini.

Gazprom este deja prezentă în 18 ţări UE

Încă din 2003, de când Uniunea Europeană şi-a anunţat intenţia de a liberaliza piaţa energetică, Gazprom, companie controlată de statul rus, a încercat să profite de absolut toate ocaziile care i s-au ivit pentru a-şi adjudeca o felie tot mai mare din această piaţă.

Acum, prin subsidiare, joint-venture-uri şi participaţii în alte companii, Gazprom este activă în 18 din cele 27 de ţări ale UE, dar ambiţiile sale nu se opresc aici. Deşi Bruxelles-ul a pledat în repetate rânduri pentru o politică energetică unitară vizavi de Rusia, care furnizează un sfert din necesarul de gaze al Europei Occidentale, Gazprom a pătruns pe piaţa comunitară mai ales datorită legăturilor personale ale lui Putin cu unii lideri europeni.

Aşa se explică accesul direct la consumatorii din Italia şi Franţa, dar şi contractele pe termen lung deja încheiate. Înţelegerea Gazpromului cu Gaz de France expiră în 2015, cel cu E.On Ruhrgas din Germania expiră în 2020, iar cel cu companiile italiane Eni şi Enel în 2035.

Merkel de teme de fondurile suverane de investiţii

Comisarul european pentru energie, Gunter Verheugen, spune însă că nicio altă ţară nu poate trata decât cu Uniunea Europeană, ca întreg. Dar ca Rusia să facă afaceri cu întregul spaţiu comunitar, ar trebui să se supună unor legi care contrazic însăşi miezul politicii sale energetice. Ar trebui să ratifice Carta Energetică şi să dizolve Gazprom, care este un monopol, pentru a respecta dorinţa Bruxelles-ului, de separare a unităţilor de producţie de cele de distribuţie a energiei.

Lucru pe care Putin a spus de altfel că nu-l va face. În ce priveşte limitarea accesului la piaţa energetică a unor fonduri de investiţii controlat de guverne, acest lucru era de aşteptat. Atât China, cât şi Rusia alocă sute de miliarde de dolari unor fonduri de investiţii suverane, care au drept sarcină să investească în companii occidentale şi, de ce nu, chiar în industrii considerate strategice.

Cancelarul german Angela Merkel a spus încă de luna trecută că va cere Comisiei Europene să creeze o legislaţie care să protejeze companiile importante de aceste fonduri suverane, precum cele ale Rusiei, Chinei sau statelor din Golf, care dispun în prezent de rezerve de 2.300 miliarde de dolari.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite