Au început dezbaterile publice pentru modificarea infracţiunii de abuz în serviciu. „Este necesară o discuţie despre tot Codul Penal, nu este nevoie de o OUG”

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei

Şefa Curţii Supreme a declarat ieri că oportunitatea introducerii unui prag valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu ţine doar de competenţa Parlamentului. Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, crede că mai potrivită ar fi o ordonanţă de urgenţă în acest caz. Ministerul Justiţiei, Tudorel Toader, organizează astăzi primele dezbateri publice.

UPDATE Dezbaterea este moderată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care arată că discuţiile trebuie să plece de la decizia CCR şi punerea ei în aplicare. „Şi zero lei este un prag, şi 1 leu este un prag, şi un salariu minim este un prag şi o pensie este un prag”, a explicat Tudorel Toader participanţilor. El a precizat că încă nu ştie ce prag se va propune, iar acest lucru o să rezulte după dezbateri.

„Noi avem o legislaţie foarte bogată. Şi în acelaşi timp se impune ca într-o colaborare cu Consiliul legislativ să se procedeze la o evaluare a întregii legislaţii. Este absolut necesar. Legi care sunt din '95, din '91 au mai multe modificări decât alea iniţiale. Legiuitorul, când aduce o modificare legii, trebuie să o integreze voinţei orginale a legiuitorului, de multe ori aceste voinţe nu se mai întâlnesc, nu se mai corelează şi avem o lege iniţială cu anumită filosofie, modificată cu altă perspectivă", a declarat Tudorel Toader, la Ministerul Justiţiei, la prima dezbatere publică privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu, potrivit News.ro

El a subliniat că întreaga legislaţie trebuie revizuită şi actualizată. „Dacă ai sistemul judiciar pus la punct, dar nu ai sistemul normativ pus la punct, e ca şi când te-ai duce la luptă, dar nu ai instrumentele adecvate”, a precizat Toader.

Ce spun cei prezenţi la dezbatere

Primul vorbitor este Gheorghiţă Constantin care a ridicat mai multe întrebări retorice. „De ce aţi făcut dumneavoastră încă o dezbatere public? La ultima am fost ignoraţi complet (se referă la dezbaterea organizată de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache), aşa veţi face şi dumneavoastră? Credeam că a înţeles toată lumea că societatea civilă nu doreşte prag, duneavoastră aţi înţeles? Sau noi suntem buni doar in ziua votării. În februarie a căzut un ministru pentru că a pus prag. Cineva i-a spus atunci lui Iordache sa nu intre în istorie rusinos. Asta vă cer şi eu. Toată lumea ştie că e o lege pentru Dragnea. Câţi oameni trebuie sa contribuie că sa acopere un prejudiciu de 200 de mii de euro. Am calculat şi ar fi nevoie de 400 de oameni. Vi se pare ok?  Ce mi-au spus alţii: Treceţi la muncă, nu mai furaţi!”

Al doilea vorbitor, Sorin Soare a anunţat că nu reprezintă pe nimeni şi că a fost unul dintre protestatrii care au fost în stradă în iarnă, cu ocazia adoptării OUG 13/2017. „Dacă am transpune ce se discută aici în violenţa domestică, să nu pedepsim dacă lovim mai încet? Sau cum? O să ajungem la rubrica „Ştiaţi că”, în toată lumea.  «Ştiaţi că în România dacă se face abuz în servciu, poţi să furi până la suma X». Trăim într-o ţară europeană. Ar trebui pus la cel mai mic nivel. Şi zero este o valoare. Aţi fost judecător toată viaţa, acum sunteţi şi politician...Vrem să stăm liniştiţi acasă, nu să păzim insituţiile statului”

Codru Vrabie (Funky Citizens) consideră că este necesară o discuţie despre tot Codul Penal şi că nu se impune o OUG. Vrabie spune că nu este de acord cu decizia CCR, în sensul că nu este nevoie de un prag pentru infracţiuenea de abuz în serviciu. „Vă sugerăm să modificaţi infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul de a nu mai fi o infracţiune de rezultat, ci una de pericol. Pragul este legat de existenţa rezultatului. În acest fel nu vom mai fi obligaţi să impunem prag. În codul lui Cuza era infracţiune de pericol. Ne întrebăm care e valoarea ocrotită: credem că e exercitarea atribuţiilor de serviciu cu respectarea legii. Va solicităm să eliminaţi sintagma „prin acesta de cauzează un prejudiciu sau o vătămare" . Infracţiunea rămâne coerentă cu celelalte infracţiuni, cu obligaţiile asumate prin convenţii la care suntem parte, nu va retroactiva, nu va fi motiv pentru revizuirea unor sentinţe deja pronunţate. Susţinem aceasta varianta a redefinirii.”, a  spus Vrabie. Acesta a depus mai multe precizări în scris.

Ioan Antonescu, care suţine că reprezintă mai multe societăţi, Cum ar fi Asociaţia pentu cinstirea memoriei erorilor, Cultul Eroilor, fundaţia „Speranta în democratie, pace şi sănătate in lume”, asociaţia „Solidaritatea” şi Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi Sociatate publică. „Consider că această dezbatere nu reprezintă cu adevărat o prioriate pentru societatea românească. Avem atâtea priorităţi, care să ne preocupe, asta este o bagatelă…Este o ruşine”, a precizat Antonescu. „Această dezbatere nu este o urgenţă pentru societatea românească”, a conchis acesta.

Paula Ulmeanu susţine că se reprezintă pe ea şi „problemele din judeţul Teleorman”. „Consider pragul şi formulara aceasta, «cu încălcarea legii», total neprotrivită şi nejustificată în societate”, a spus femeia. Ea a explicat că este implicată într-un caz în care un medic a dat o decizie greşită. „Ordinele şi regulamentele sunt făcute să fie respectate. De ce au mai fost făcute?”, arată femeia.

O femeie care s-a recomandat Palade. Aceasta a precizat că are un dosar de executare silită la Tribunalul Bucureşti, în care se judecă cu Primăria Capitalei. Palade acuză că ar fi vorba de un abuz al unor funcţionari, legat de modul în care I s-au calculate ratele pentru consolidarea casei sale. „Cum cuantificaţi aceste abuzuri?”, se întreabă femeia. Ea arată că Augustin Lazăr a declarat că nu este nevoie de prag, iar Livia Stanciu că CCR şi-a depăşit copetenţele. „Cine-l păzeşte pe paznic? Minciuna stă cu regele la masă. Nu este nevoie de niciun prag. Nu mi se par corect şi onest faţă de români să se impună acest prag”, a spus Palade.

Maria Nicoleta Andreescu (APADOR-CH): „Să facem un exerciţiu de 5 secunde, să vă gândiţi la şoferi. Una din obligaţii este să plece la drum cu maşina şi să veriice că este bună. Una este să pleci la drum cu un far ciobit, şi alta este să pleci, în miez de noapte, fără far şi fără lumini. Este clar că trebuie să ne uităm la gravitatea faptei, când sancionăm o faptă. Din punctul de vedere al APADOR –CH, cum este formulat acum abuzul în servciu este lipsit de predictibilitatea. Susţinem introducerea unui prag rezonabil la această infracţiune. Să facem diferenţa dintre plecatul cu un far ciobit, şi fără far noaptea… Opinia noastră este că pe lângă recuperarea prejudiciului, ar trebui o amendă penală în cuantum cel puţin egal cu prejudicul stabilit.”

Cezara Grama (Expert Forum): „Susţinem punctul de vedere al APADOR-CH. Trebuie totuşi să avem o disctincţie între mici scăpări şi posibilitatea sancţiunii disciplinae”. Grama arată că pragul minim ar trebui să fie unul mic, potrivit realităţilor din societate, cum ar fi salariul minim pe economie.”

Oana Ispas: „Dacă trebuie să punem în aplicare decizia CCR, atunci eu susţin pragul de 1 leu”.

Andrei Diaconescu: „Decizia CCR penru abuzul în serviciu nu poate fie extinsă şi la alte infracţiuni? Ştim că există şi alte infracţiuni care produc pagube. Această decizie deschide o Cutie a Pandorei, cum ar fi în cazul înşelăciunii, sau falsul în înscrisuri. Se vor modifica şi alte infracţiuni? ”

Beatrice Dinu, care se recomandă cetăţean şi protestatar de şase luni de zile. „Vorbim de abuzul în serviciu pus pe tapet de CCR, care dacă el însuşi a făcut un abuz în serviciu în acest caz. CCR se crede Dumnezeu pe pământ. CCR este intangibil, chiar dacă a făcut un abuz în serviciu. Dacă CCR-ul nu este just, noi ce facem cu toţii, stăm şi ne uităm? Nu ne mişcăm în front? V-aş propune un referendum dacă cetăţenii au nevoie de CCR sau a stabili un prag la abuzul în serviciu. Nu mi se pare că avem o instituţie, CCR, care să ne subjuge pe toţi prin decizile sale”, a spus Beatrice Dinu.

Georgiana Popescu: „Dacă o persoană comite mai multe infracţiuni de abuz în serviciu, dar sub pragul valoric propus. Ce se întâmplă dacă este vorba de mai multe infracţiuni de abuz?”

Codruţ Feher (Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor): „Aţi făcut o segregare între specialişti şi nespecialişti, trebuia o dezbatere comună, cu toţi. La dezbaterea de astăzi problema ar trebui pusă pe două paliere. Dacă această obligaţie a CCR este obligatorie, şi dacă este necesar introduceea pargului valoric”. Feher face trimitere la opinia separată scrisă de Livia Stanciu.
„Dumneavoastră sau poate specialiştii aţi citit opinia Liviei Stanciu la ultima decizie. Este foarte bine argumentată şi care oferă un răspuns clar acestei chestiuni. Cât exista o prăpastie între considerente şi dispozitiv, prin care a fost respinsa că inadmisibilă excepţia, nu putem vorbi despre considerente obligatorii”, arată Feher. „Eu consider că nu este obligatorie decizia CCR”, mai susţine acesta. Feher a insistat pe faptul că CCR a respins ca inadmisibilă excepţia pe abuzul în serviciu, şi nu a admis-o.
„Este vorba de bani publici, în cazul abuzului în serviciu, din contră, aceste infracţiuni ar trebui să fie mai dure cu cei vinovaţi. Au transformat abuzul în serviciu în struţo-cămilă, care este infracţiune, sau nu mai este”, a mai arătat Codruţ Feher.

Claudiu Dumitriu (Asociaţia pentru Combaterea Abuzurilor) susţine că partidul care l-a propus în funcţie pe ministru a făcut o prioritate din modificarea codurilor penale, iar acest lucru ar da naştere la suspiciuni. „Ţara asta  fost devalizată timp de mai mulţi ani, nimeni nu a plătit pentru asta. Oamenii au ieşit în stradă pentru un principiu: «Oamenii care au distrus această ţară, să plătescă la modul cel mai ferm». Aici nu există nicio dezbatere pentru a se pune aceste praguri, pentru a scăpa unii dintre ei”, a spus Dumitriu.
„Nu trebuie să n ascundem în spatele unei decizii date de CCR, de respingere a unei excepţii. Iar dacă se pune problema introducerii unui prag, acesta să fie cât mai mic”, a mai spus Dumitriu.

George Epurescu (România fără ei): „O societate fără domnia legii ne duce la haos...Acest prag nu este clar opiniei publice dacă este dezincriminare sau contravenţie. Dacă este vorba de contravenţie sau dezincriminare totală? Se va merge la neglijenţă în servciu, la o infracţiune din culpă? CCR blochează orice control de constituţionalitate, dacă legea trece cu un prag de 200.000 de lei, cum se vorbeşte cel mai des, deoarece ea s-a pronunţat în acest caz. Există şi o decizie, «CCR nu se poate amesteca în activitatea Legiuitorului». CCR se contrazice în acest caz, o dată legiferează, o dată nu.”
George Epurescu a dat exemplul cazului unui primar din Bârlad, care a interzis ONG-ului organizarea unui protest. După ce a câştigat în instanţe, edilul s-ar fi ales cu pângere penală, pentru abuz în serviciu, şi ulterior trimis în judecată. În cazul în care s-ar impune pragul valoric, edilul ar scăpa.

Dezbaterea

Ministerul Justiţiei organizează astăzi prima dezbatere publică privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu. La aceasta vor participa reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri. Pe 3 iulie este stabilită cea de-a doua dezbatere, cu reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale.

La prima dezbatere publică privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu, care are loc la Ministerul Justiţiei, participă aproximativ 40 de persoane. La dezbatere sunt prezenţi prezentanţi ai societăţii civile, precum Asociaţia pentru cinstirea memoriei eroilor, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia Expert Forum, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului sau Platforma ”de-clic”, dar şi avocaţi şi jurişti.

Ministrul Justiţiei, Tudore Toader, a explicat săptămâna trecută că în aceste dezbateri trebuie găsit „acel prag rezonabil pentru a face distincţia între contravenţional şi penal”. „Nu am un prag pe care să-l scot din buzunar. Nu excludem nimic din start, nu stabilim nimic din start”, a explicat ministrul planul „de bătaie”.

„Oportunitatea ţine de Legislativ”

La rândul ei, preşedintele Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a declarat ieri că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut încă un punct de vedere pe această temă. Judecătoarea a afirmat că oportunitatea introducerii unui astfel de prag ţine doar de competenţa Parlamentului. „Oportunitatea ţine doar de competenţa Legislativului, tot Curtea Constituţională a afirmat asta. Să mizăm pe înţelepciunea Curţii Constituţionale”, a precizat Tarcea.

O reacţie pe această temă a avut şi procurorul general al României, Augustin Lazăr care a subliniat că Ministerul Public îşi susţine punctul de vedere legat de pragul pentru abuzul în serviciu. „Noi suntem de părere că nu trebuie niciun prag şi este foarte clar că, aşa cum a fost făcută propunerea prima dată de Ministerul Justiţiei, este o propunere pe care o susţinem”, a spus Lazăr.

Decizia CCR a impus un prag

La începutul lunii iunie, Curtea Constituţională (CCR) a obligat legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Excepţia în acest caz fusese ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, judecată pentru abuz în serviciu.

În acest caz, Liviu Dragnea este inculpat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA au stabilit în acest caz un prejudiciu de 108.000 de lei. Astfel, dacă s-ar introduce un prag valoric mai mare de 108.000 de lei pentru incriminarea acestei infracţiuni, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu.

„Cuiul lui Pepelea în România”

De altfel, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat săptămâna trecută că Guvernul nu ar trebui să adopte o ordonanţă de urgenţă în privinţa stabilirii valorii pragului în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, în condiţiile în care trebuie să existe o dezbatere „mult mai serioasă” în această chestiune, care a devenit „cuiul lui Pepelea în România”.

Anchetă clasată în baza deciziei CCR

Pe de altă parte, dosarul deschis pentru a fi anchetat modul în care a fost adoptată OUG 13 de modificare a codurilor penale, a fost clasat parţial ieri. Motivele de clasare au fost explicate de Augustin Lazăr. „Este foarte clar că se întemeiază pe motivele deciziei Curţii Constituţionale, care ne indică faptul că ancheta nu poate trece de nişte limite de constituţionalitate. Acestea au fost motivele pentru care colegii noştri au dispus soluţia de clasare”,a  precizat Lazăr.

Astfel, au fost clasate infracţiunile de prezentare cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual. O parte din anchetă a fost declinată însă la DNA, respectiv cea referitoare la săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului.

Soluţia de clasare este cât se poate de firească, păcat de faptul că a durat atât de mult. Curtea Constituţională a statuat prin decizie faptul că procurorul nu poate ancheta oportunitatea, constituţionalitatea, procedura legislative, Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei