„Savanţii puşcăriilor“ se întorc! Proiect de lege UDMR care relaxează condiţiile de liberare condiţionată, adoptat tacit de Senat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pedepse reduse şi condiţii mult mai blânde la liberarea condiţionată. Sunt prevederile unui proiect de lege controversat, iniţiat de UDMR, care a fost adoptat tacit, luni, de către Senat, din cauză că nu a fost dezbătut în termenul de 60 de zile prevăzut de lege.

Acum, legea va merge la Camera Deputaţilor, for decizional, în forma depusă de initatori.

Proiectul, iniţiat de opt senatori şi deputaţi UDMR, îi ajută pe cei condamnaţi să iasă mai repede din închisori prin micşorarea fracţiilor de pedeapsă.

Iniţiatorii invocă, drept justificare, „problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie“.  

Concret, dacă proiectul ar fi adoptat liberarea condiţionată ar intervi după executarea a cel puţin jumătate din pedeapsă, în cazul condamnărilor care nu depăşesc 10 ani, respectiv a cel puţin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Relaxarea condiţiilor de liberare condiţionată este prevăzută şi pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani. Aceştia ar putea ieşi din închisoare după ce au executat doar o treime din pedeapsă (în loc de jumătate, cât prevede legislaţia în prezent), în cazul pedepselor de până la 10 ani, respectiv după ce au executat jumătate (în loc de două treimi), în cazul pedepselor de peste 10 ani.

Mai mult, proiectul prevede ca regimul închis de detenţie să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă, indiferent de mărimea condamnării.

Beneficii pentru „scriitori“

Proiectul prevede şi recompensarea „scriitorilor“ din penitenciare. Astfel, pentru fiecare „lucrare ştiinţifică, invenţie şi inovaţie brevetate”, condamnatului ar urma să i se considere 20 de zile executate. Legislaţia în vigoare acordă doar 20 de zile indiferent de numărul lucrărilor şi invenţiilor. Mai mult, parlamentarii UDMR au propus şi eliminarea mecanismului de constatare a caracterului ştiinţific al lucrărilor, mecanism introdus prin OUG nr. 24/2016 de Guvernul Cioloş.

O altă prevedere controversată se referă la circumstanţele atenuante. În forma actuală, legea penală spune că acoperirea integrală a prejudiciului nu se consideră circumstanţă atenuantă în cazul mai multor infracţiuni, precum cele de corupţie, spălarea banilor etc. Proiectul propune eliminarea tuturor excepţiilor, astfel încât toţi condamnaţii, indiferent de fapta comisă, să beneficieze de circumstanţe atenuante dacă acoperă prejudiciul.

„Academia Jilava“

Sorin Dumitraşcu, preşedinte Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, atrage atenţia că relaxarea condiţiilor de liberare condiţionată nu este indicată, în condiţiile în care recursul compensatoriu scade deja fracţiile pedepselor. „În condiţiile în care avem recursul compensatoriu până în 2022, care deja scade fracţiile la liberarea condiţionată cu 20% să vii cu aceste prevederi nu e în regulă. Este exagerat şi inutil. Se scapă din vedere un lucru. Unul dintre scopurile încarcerării este incapacitarea deţinutului. Incapacitarea, pe lângă costurile de detenţie, aduce un important beneficiu social: cât este închis, un condamnat nu comite alte infracţiuni. Vorbim de oameni care omoară, tâlhăresc sau fură“, afirmă specialistul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite