În 432 a.Hr., atenienii asediazã oraşul, dar pentru cã aveau nevoie de soldaţi la asediul mai important de la Potidaea, ajung la o înţelegere cu regele macedonean Perdiccas al II-lea, un fiu al lui Alexandru. Tucidide, care ne informeazã cu privire la acest asediu, nu oferã detalii, dar faptul cã este încheiat un tratat sugereazã cã atenienii au nişte cerinte pe care Perdiccas le recunoaşte. Este posibil ca o facţiune greacã din oraş sã fi solicitat odatã protecţie Atenei, dar facţiunea pro-macedoneanã sã fi fost mai puternica. Facţiuni similare, una care valorizeazã originea greacã şi una care preferã cooperarea cu populaţia autohtonã, sunt cunoscute din alte colonii greceşti şi cu siguranţã ca au fost caracterisitice şi pentru Pydna.

În 410/409, oraşul se revoltã împotriva regelui Archelaus, fiul lui Perdiccas, care primeşte ajutor de la comandantul atenian Theramenes când asediazã oraşul. În cele din urmã macedoneanul acapareaza Pydna fãrã ajutor de la aliatul sãu. Diodor din Sicilia spune cã a ordonat localnicilor sã-şi abandoneze locuinţele şi sã reconstruiascã oraşul la 4 km. de coastã. Oraşul şi portul vechi sunt controlate de macedoneni, dar oraşul grec propriu-zis îşi pãstreazã independenţa pânã când este cucerit de comandantul atenian Timotheus în timpul crizei de succesiune care destabilizeazã pentru scurt timp Macedonia în 360. Noul rege, Filip al II-lea, cu toate acestea cucereşte definitiv Pydna in 357. Oraşul avea sã aparţinã Macedoniei pânã în antichitatea târzie.

CITIŢI CONTINUAREA PE SITE-UL REVISTEI HISTORIA