Republica Moldova, fieful familiei Voronin şi al afaceriştilor Kremlinului

Cartierele luxoase din capitala basarabeană aparţin odraslei prezidenţiale şi unui politician apropiat Moscovei

mai sunt deloc aceleaşi, pretenţiile europene ale moldovenilor fiind resimţite deplin în preţurile din capitală. Adevărul prezintă tabloul Moldovei anului 2007.
Cu un primar interimar de trei ani, Chişinăul emite pretenţii că ar fi unul dintre cele mai frumoase oraşe din fostul lagăr comunist. Încă de la intrare este plin de panouri publicitare. Pe unul dintre acestea este o imagine dintr-un parc din capitală şi pe care scrie "Chişinău, cel mai frumos oraş de pe planetă". De asemenea, pentru a trezi probabil "simţul naţional" moldovean, pe un alt panou publicitar este scris "Moldova este patria mea". Acest panou publicitar, care mai curând este unul propagandistic, este des întâlnit pe străzile Chişinăului. Face parte din strategia regimul Voronin de a inventa o nouă naţiune: cea moldoveană.
Cu toate acestea, la prima vedere, Chişinăul nu şochează decât prin contrastul autoturismelor pe care le întâlneşti, acestea fiind BMW-uri sau Mercedes ultimul tip. Modele care costă câteva zeci de mii de euro. Dar vezi şi Lada, maşina sovietică a anilor "70-"80, care a devenit celebră şi în România pentru că era o copie după Fiat. Ca şi multe Moskiviciuri. Un contrast pe care nu poţi să nu îl observi. De asemenea, diferenţa este vizibilă şi în ceea ce priveşte piaţa imobiliară din Chişinău. Blocurile comuniste par tot mai cenuşii, în timp ce pe toate terenurile libere în ultimii ani au răsărit vile care de care mai frumoase şi mai scumpe.
Case mai scumpe decât în Pipera lui Becali
În privinţa terenurilor şi a caselor noi, lucrurile sunt mult mai "dezvoltate" decât în Bucureşti. Cartiere noi, cu case mari şi luxoase, care sunt mai scumpe decât în capitala României, apar aproape peste noapte în Chişinău. Unele dintre ele pot concura foarte bine cu cele din Pipera lui Gigi Becali.
Problema în Moldova este că nu se cunosc proprietarii acestor cartiere de locuinţe de lux. Unii spun că principalul "investitor" în domeniu este chiar fiul preşedintelui, Oleg Voronin. Acesta este considerat, aproape unanim, cel mai influent şi mai bogat om din Moldova. Prin banca pe care o deţine, "FinCom Bank", se crede că Voronin junior ar controla, de fapt, toate finanţele republicii. Oleg deţine şi monopoluri declarate în domenii precum asigurările, industria alcoolului, transporturi, telefonie fixă şi altele. Din acest motiv, este foarte uşor de crezut zvonul insistent potrivit căruia fiul preşedintelui s-ar afla în spatele proprietarilor de "carton" ai noilor cartiere de lux care au invadat Chişinăul.
De altfel, Oleg Voronin face afaceri imobiliare şi în România, în zona Moldovei. Un alt personaj care deţine un număr mare de terenuri, valorând foarte mult, este Serafim Urechean, fostul primar al Chişinăului şi un personaj care a condus la recentele alegeri un partid bănuit că, de fapt, reprezenta interesele Moscovei. Urechean este suspectat de ziariştii moldoveni, şi nu doar de ei, că ar investi masiv în aceste ansambluri de locuinţe.
Un hectar de pâmânt la ţară, 200 de dolari
La ţară, însă, sărăcia este la ea acasă: preţul unui hectar de pământ egalează costul unei consumaţii la un restaurant de lux din Chişinău. Chiar lângă graniţa cu România, în comuna Carpeşti, preţul unui hectar de teren cu viţă de vie este de maxim două sute de dolari. Primarul acestei comune, Ion Badu, ne explică că aceste preţuri sunt totuşi mari. Anul trecut erau la jumătate din valoarea actuală, însă acum au crescut veniturile din cauza faptului că mai mult de jumătate din locuitorii Carpeştiului sunt plecaţi la muncă în Italia. Pentru Carpeşti reprezintă o tragedie şi integrarea României în Uniunea Europeană deoarece majoritatea celor rămaşi în Moldova mergeau cu trenul la Focşani şi lucrau ca zilieri în agricultură, lucru care nu mai este posibil odată cu introducerea vizelor.
Tradiţii moldoveneşti în limba rusă
Cluburile şi restaurantele în Chişinău se pot întâlni la tot pasul. Singura problemă care poate apărea este legată de limba de comunicare: în mai toate locaţiile personalul este vorbitor de limbă rusă şi atât. Mai rup ceva engleză, iar cu româna stau de la foarte prost în jos. La modă în Chişinău sunt cele două complexuri comerciale gen mallurile din Bucureşti. Sun City, unul dintre ele, este situat chiar lângă Palatul Prezidenţial. Proprietari sunt un grup de oameni de afaceri evrei. De altfel, evreii au început să se reîntoarcă masiv în Moldova şi să investească destul de mulţi bani. Complexul cuprinde, ca şi cele din România, magazine de haine, parfumerii, bijuterii şi restaurante. Preţurile sunt însă puţin mai mari decât în România, o cafea costând peste trei euro.
Restaurantele se bat în preţuri cu cele din Bucureşti
Printre cele mai cunoscute restaurante este "La taifas", aflat de asemenea în centru, lângă clădirea Parlamentului. Specificul localului este moldovenesc, iar preţul pentru o cină în doi sare lejer de o sută de euro. Printre cele mai vestite cluburi de dans se află un club de house nou deschis, "Chocolate", iar muzica şi DJ care fac atmosferă în local aparţin strict culturii ruse. Nici aici preţurile nu sunt de neglijat, preţul plătit pentru o seară stropită cu câteva cocktailuri sărind, de asemenea, peste o sută de euro.
Cramele, ca şi în epoca URSS, sunt stelele turismului
Stelele turismului moldovenesc rămân, ca şi în epoca URSS, vestitele crame din Mileştii Mici şi Cricova. Crama Mileştii Mici a fost recunoscută drept cel mai mare "oraş" subteran din Europa, cu o suprafaţă totală de peste două sute de kilometri de drum subteran. Tunele întregi, pline cu peste cinci milioane de sticle de vin şi sute de mii de butoaie, se pot vedea pe parcursul a două ore de mers cu maşina. În inima oraşului subteran se află sala de degustare, unde turiştii sunt aşteptaţi de lăutari, la o masă plină de bucate şi multe sortimente de vin. Un simplu tur, fără degustare şi masă, costă cincizeci de dolari, cu aceste servicii preţul urcă, după caz, până la optzeci de dolari.

Chişinăul, "perdantul Europei"
Publicaţia britanică "The Economist" a făcut o radiografiei a succeselor şi decepţiilor anului 2006 în lume, incluzând Republica Moldova la categoria "perdanţi". Abandonat de Occident, cu o elită politică incapabilă să privească dincolo de Rusia, Chişinăul se confruntă cu un colaps real. Nimic nu pare să fie în favoarea acestei ţări, cu excepţia faptului că vecina sa, România, a aderat la UE. Dacă politicienii de peste Prut au faţa întoarsă spre Răsărit, 70% din populaţie se pronunţă în favoarea aderării la UE, potrivit ultimului barometru de opinie din 2006. Ei recunosc că statul care ar putea ajuta cel mai mult Republica Moldova în acest demers este România. Cu toate acestea, Vladimir Voronin (foto) se laudă că a reuşit să obţină un preţ bun pentru gazul rusesc: 170 de dolari mia de metri cubi, cu 10 dolari mai mult decât în 2006. Pentru aceasta, Chişinăul a mulţumit Moscovei prin oferirea controlului asupra conductei moldoveneşti prin care Rusia îşi pompează gazele naturale în Europa, precum şi prin transferul controlului asupra liniilor de înaltă tensiune autohtone, prin care Rusia va exporta curent electric în Balcani şi în alte ţări europene. Bonus: vinul moldovenesc este din nou bun pentru consum pe piaţa rusă.În schimb, autorităţile de la Bucureşti preconizează că schimburile comerciale dintre România şi Republia Moldova vor scădea în primele trei luni ale anului, întrucât firmele din statul vecin nu vor reuşi să respecte standardele impuse de Uniunea Europeană. Ambasadorul Chişinăului pe lângă UE, Eugen Carpov, a declarat că "hotarul Uniunii Europene la Prut avantajează Republica Moldova". "Devenind un stat membru al Comunităţii Europene, România ne va oferi şi nouă alte şanse. Există politica de cooperare regională în cadrul UE, există politica de cooperare transfrontalieră, deci nu avem decât să beneficiem de acestea", a declarat diplomatul moldovean. (Viorica Marin)

Optimism masiv privind intrarea în UE
În ciuda sărăciei, a lipsei de educaţie la nivel rural, a corupţiei, majoritatea moldovenilor îşi văd ţara în Uniunea Europeană. Unii chiar consideră că Republica Moldova poate fi un fel de Elveţie a Estului. Oricum, sunt majoritari cei care vor ca Moldova să fie parte integrantă a Europei. Există însă şi o minoritate, care face legea în economie, pentru care Rusia a rămas locul de unde se dă ora exactă.

Puţini se declară români, dar mulţi vor cetăţenie română
La un ultimul recensământ privind naţionalitatea cetăţenilor republicii, doar trei la sută din moldoveni s-au declarat români. Totuşi, conform unui sondaj recent, unul din doi moldoveni vor cetăţenia română. De altfel, moldovenii au luat cu asalt Consulatul României la Chişinău pentru a obţine vizele de intrare după aderarea noastră la UE. În faţa ambasadei, mai mulţi dintre ei se declară nemulţumiţi de ritmul încet al acordării vizelor. Pe faţada clădiri ambasadei s-a scris cu graffiti: "Ruşine Băse".Aderarea la UE goleşte buzunarele moldovenilorMulţi moldoveni sunt nemulţumiţi de faptul că aderarea României la UE le goleşte buzunarele. De fapt, traficul cu diferite produse a fost lovit cumplit de introducerea vizelor. Mulţi moldoveni îşi rotunjeau veniturile prin traficul cu ţigări, icre negre şi roşii, coniac sau combustibil în Moldova românească, dar unii ajungeau şi prin capitală. Ei mai făceau bani şi din comerţul cu alte produse. Această categorie, deloc de neglijat, trebuie acum să stea după vize de intrare la cozile imense de la Ambasada României la Chişinău.
O altă categorie "lovită" este şi cea a transportatorilor care aveau importante afaceri cu microbuze sau autobuze spre şi din România, al căror număr de călători a scăzut dramatic.
Înfloreşte traficul prin agenţii de turism
O modă de a scăpa de vize este înscrierea la excursii organizate în România. Un "model" parafat anterior şi de români în drumul lor spre Occident. Unii speră să găsească şi funcţionari mai "binevoitori" la consulatul român, probabil în schimbul unor atenţii.