Ce am aflat după trei luni de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009: cum arată sufrageria lui Oprea

Ce am aflat după trei luni de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009: cum arată sufrageria lui Oprea

Augustin Lazar FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Război total între ministrul Justiţiei şi procurorul general al României. Tudorel Toader a sesizat Inspecţia Judiciară, care urmează să-l ancheteze pe Augustin Lazăr, pe motiv că acesta nu a trimis în Parlament mai multe acte din ancheta clasată deja privind alegerile din 2009. Şeful Ministerului Public a explicat că această problemă, a transmiterii unor acte din dosarele penale, ar trebui reglementată de CSM

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a sesizat miercuri Inspecţia Judiciară, în vederea verificării conduitei procurorului general al României, Augustin Lazăr. Motivul: magistratul nu a transmis mai multe documente dintr-un dosar penal către Comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009. „Am convingerea că procurorul general îşi cunoaşte atribuţiile de serviciu. Am convingerea că îşi cunoaşte modul de exercitare a respectivelor atribuţiuni şi nu cred că este cazul să întrebe CSM dacă trebuie sau nu trebuie să dea respectivele documente la Parlament”, a declarat miercuri Tudorel Toader. Decizia de a sesiza Inspecţia a fost luată la solicitarea Comisiei de anchetă parlamentară care, în acest sens, i-a transmis ministrului pe 11 august o adresă.

În adresă, Toader arată că refuzul lui Lazăr de a transmite documentele nu este în acord cu principiul cooperării loiale dintre instituţii şi cu principiul loialităţii faţă de Constituţie. În sprijinul acuzaţiilor sale, ministrul a făcut trimiteri la mai multe prevederi din Constituţie, privind rolul Parlamentului şi al Ministerului Public. Toader şi Lazăr au avut miercuri şi o discuţie telefonică, procurorul general al României fiind în concediu.

„Nu există dispoziţii legale“

Însă acesta nu a ezitat să explice într-un comunicat de presă că Parchetul General nu poate da curs solicitării parlamentarilor, întrucât „nu există dispoziţii legale care să permită transmiterea unor fotocopii ale dosarelor penale către o comisie parlamentară sau, în general, către o altă instituţie extrajudiciară”. „Hotărârea de a nu da curs solicitării Comisiei este expresia unui proces decizional bine fundamentat, riguros şi etapizat, având la bază studiile realizate la nivelul PÎCCJ şi nicidecum o decizie arbitrară”, se arată în comunicat.

Augustin Lazăr mai spune că în acest moment se ridică o chestiune de drept care interesează nu doar Ministerul Public, ci sistemul judiciar în ansamblu, anume problema condiţiilor în care un dosar judiciar poate fi pus la dispoziţia altor autorităţi sau instituţii, în afara celor cu atribuţii privind soluţionarea ori verificarea lui. „Astfel, problema cu care se confruntă în acest moment PÎCCJ poate interesa, pe viitor, şi alte parchete, dar, în egală măsură, şi instanţele”, arată acesta.

Practic, procurorul general arată că o astfel de comisie parlamentară ar putea solicita instanţelor de judecată dosarele aflate pe rol. El a arătat că rezolvarea acestei probleme ar trebui să fie unitară. Lazăr susţine că CSM, în calitate de garant al independenţei justiţiei, trebuie să se pronunţe pe această chestiune.

De unde a plecat scandalul

Concret, comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009 a cerut în iulie o copie a dosarului nr. 213/P/2017, înregistrat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică (SUPC) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), precum şi declaraţiile persoanelor audiate în cauză.
Comisia a fost înfiinţată în urma informaţiilor făcute publice de către Dan Andronic, conform cărora „există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorităţi publice şi persoane, altele decât cele prevăzute de lege”.

Andronic a scris că Laura Codruţa Kövesi şi Florian Coldea sunt două dintre personajele care au ajutat la victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale din 2009. El a arătat că în noaptea celui de-al doilea tur al alegerilor din 2009 a fost acasă la Gabriel Oprea unde i-a întâlnit pe George Maior, Coldea şi Kövesi. Dosarul 213/P/2017 pe care vor să-l studieze acum aleşii a privit tot declaraţiile făcute de Andronic, dar a fost clasat.

Cum arată sufrageria lui Oprea

Dovezile privind o posibilă fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009 lipsesc şi la trei luni după constituirea comisiei, publicul aflând însă cum arată sufrageria lui Gabriel Oprea, faptul că unii invitaţi au declarat că nu i-au văzut pe Florian Coldea, fost adjunct al SRI, şi pe Laura Codruţa Kövesi, atunci procuror-general al României, dar nici pe Moş Crăciun, şi că raportul în secţiile de votare era 6 la 1 în favoarea candidatului Mircea Geoană, reprezentantul PSD.

Audierile din cadrul Comisiei „Alegeri 2009“ au demonstrat de cele mai multe ori că invitaţii veniţi la aceste şedinţe sunt puşi mai mult pe glume sau că nu vor să spună tot adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în noaptea celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt ani. Cel mai hilar moment a fost cel al audierii lui Neculai Onţanu, fost primar al Sectorului 2 si apropiat al fostului vicepremier Gabriel Oprea. În timpul audierii acestuia s-a discutat aproape o oră despre mobila din sufrageria lui Oprea, dar şi despre prezenţa sau nu a lui Coldea şi Kövesi. Concluzia a fost că el nu i-a văzut, la fel cum nu l-a văzut nici pe Moş Crăciun.

Coldea nu confirmă, dar nici nu infirmă

Pe de altă parte, fostul adjunct al SRI, Florian Coldea, nu s-a prezentat la audierile Comisiei, fiind adeptul trimiterii unei scrisori în care nici nu a confirmat, nici nu a infirmat că a fost acasă la Oprea. Coldea a menţionat doar faptul că în acea zi a fost la evenimente private, „fără nicio legătură cu atribuţiile de serviciu“. În schimb, George Maior, fost şef al SRI şi ambasador al României la Washington, a recunoscut faptul că în noaptea turului al doilea al prezidenţialelor a mers acasă la Oprea. Pentru acest lucru, a punctat fostul şef al SRI, nu are ce s-şi reproşeze şi precizat că avea o relaţie de prietenie cu Oprea.

Mai mulţi social-democraţi, cum e cazul lui Mircea Geoană sau Viorel Hrebenciuc, au subliniat că ar fi fost unele nereguli privind numărarea voturilor în diaspora, în special la ambasada României la Paris. Aceştia au fost combătuţi de foşti membri ai PDL. Fostul premier Emil Boc a negat posibilitatea ca alegerile din 2009 să fi fost fraudate, de vreme ce în 2009 „PDL era singur împotriva tuturor“. Mai precis, Boc a subliniat că în fiecare secţie de votare erau câte şase oameni de la PSD  şi PNL şi doar unul de la PDL. „Un singur om de-al nostru în secţiile de votare nu ar fi avut nicio şansă să modifice rezultatul alegerilor“, a fost concluzia fostului premier.

„Băşcălia“ lui Berceanu

Fostul lider al PDL Radu Berceanu a povestit în faţa Comisiei „Alegeri 2009“ cum a fost reevaluat Gabriel Oprea de Traian Băsescu şi cum insista Marian Vanghelie să-l impună pe un administrator de cimitir şef peste aeroporturi. „Era un grup care manifesta dorinţa de a fi la acadeaua puterii: să mai sugă şi ei puţin de acolo“ preciza Berceanu, cel care iniţial le spusese celor din comisie că nu vine dacă nu există şi o decontare a transportului. După ce i-a ironizat pe rând pe social-democraţii Eugen Nicolicea, Mihai Fifor şi Adrian Ţuţuianu, Berceanu a concluzionat că el spera să iasă Geoană, pentru că PDL ar fi devenit şi mai puternic prin revenirea lui Băsescu în partid.

 

citeste totul despre: