Procesul torţionarilor lui Gheorghe Ursu a început la Curtea de Apel Bucureşti. Fiul disidentului cere să se ia măsuri asigurătorii împotriva inculpaţilor

Începe procesul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu. La Curtea de Apel are loc, miercuri, primul termen pe fond, după mutarea dosarului ca urmare a decesului fostului ministru de Interne. Anul trecut, în luna august, torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari.

UPDATE Curtea de Apel Bucureşti a dispus citarea SRI, a MAI şi a Minsterul de Finanţe Publice ca părţi responsabile civilmente. „La pronunţarea pe fond vom decide în ce măsură răspund sau nu în solidar cu Inculpatii”, a arătat magistratul. Cazul a  fost amânat pe 7 iunie.

La proces au fost prezenţi în sala de judecată Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, dar şi fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu. Fostul minsitru de Interne, Tudor Postelnicu a lipsit.  La termenul de astăzi, Andrei Ursu a făcut o cerere de luarea unor măsuri asigurătorii: „Dispuneţi orice măsură consideraţi necesară pentru a asigura tragerea la răspundere civilă a acestor persoane”.

Avocaţi: „Părţile civile au fost despăgubite în dosarul vechi. Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru măsuri asigurătorii. Presiunea psihică e prea mare, Postelnicu e grav bolnav... interesul nu este să moară alţi oameni”.

Procuror: „Considerăm că întâi trebuie făcute verificări cu privire la bunurile si veniturile inculpaţilor înainte de pronunţarea pe această cerere. Abia după obţinerea acestor informaţii ar trebui discutată această cerere de instituire a unor măsuri asigurătorii”. Curtea a apreciat că prealabil pronunţării, trebuie făcute aceste verificări.

Solicitările inculpaţilor

Vasile Hodiş a cerut instanţei introducerea în proces a Ministerului Finanţelor, SRI şi MAI, pentru următoarele motive:

• SRI este succesorul în drepturi şi obligaţii a Securităţii Romane. Hodis s-a pensionat în 2003 de la SRI;
• Ministerul Finanţelor este reprezentat al Statului Roman;
• MAI - înainte de 1989 Ministerul de Interne avea si penitenciarele,  iar Gheorghe Ursu a murit intr-un spital penitenciar;
• „În opinia apărării, Hodiş este nevinovat, dar dacă dumneavoastră reţineţi totuşi vinovăţia, se impune ca si părţile enumerate să răspundă în solidar cu inculpatul cu privire la latura civilă,” a precizat avocatul acestuia

Avocatul lui Tudor Postelnicu a cerut introducerea în cauză a unor părţi responsabile civilmente: MAI, Guvernul României, Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, în timp ce apărătorul lui Marin Pârvulescu a cerut introducerea ca părţi responsabile civilmente a MAI, SRI şi MFP.

„Nu consideram oportună introducerea în cauză a statului roman sau a instituţiilor sale în proces. Nu dorim ca contribuabilul roman sa aibă de suferit după acest proces, iar decizia sa se răsfrângă exclusiv asupra celor trei inculpaţi. Considerăm că actualul stat român, care încearcă să facă dreptate după 30 de ani prin aducerea cazului în faţa instanţei, nu este succesorul statului comunist”, a spus avocatul părţilor civile.  
Andrei Ursu: „Nu ne interesează nicio sumă de bani de la statul român, ci doar aceşti inculpaţi, pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată. ”

Procurorul a arătat că având în vedere cererile avocaţilor, solicit să se dispună citarea în calite de părţi responsabile civilmente a SRI,MAI,MFP, cu comunicarea cererilor depuse, pentru a îşi spune punctul de vedere în ce priveşte solicitarea apărării. „Referitor la introducerea Guvernului, nu a fost trimis inculpatul în judecată în calitate de membru al consiliului de miniştri”, a arătat procurorul.

Procesul

La ultimul termen, din 12 aprilie, instanţa a amânat începerea judecării procesului pentru 10 mai, după ce a constatat că Tudor Postelnicu nu a fost citat la adresa avocatului său. În sala de judecată au fost prezenţi ceilalţi doi inculpaţi din dosar. Judecătorii au decis ca, pentru următorul termen, Postelnicu să fie citat atât la adresa de domiciliu, cât şi la cabinetul avocatului său.

Dosarul, mutat după decesul lui Homoştean

Dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 16 martie, că, raportat la faptele de care sunt acuzaţi torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, judecata trebuie să se facă de către această instanţă.

Judecătorii au mai hotărât, în 16 martie, încetarea procesului penal în cazul fostului ministru de Interne George Homoştean, întrucât acesta a murit în decembrie anul trecut.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată pe 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homoştean şi Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni.

Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovadă» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plata străine", au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei.

În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi de impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politică statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Acuzaţii fără precedent

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".

De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

"Inculpaţii  Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

George Homoştean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.

"De asemenea,  la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", susţin procurorii.

Condamnările

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

În 6 martie, Andrei Ursu a depus la Secţia Militară a Parchetului instanţei supreme o plângere penală în care îl acuza pe Iulian Vlad, fost şef al Securităţii în decembrie 1989, de cercetare abuzivă, torturare şi instigare la persecuţii politice faţă de tatăl sau, decedat în 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu considera că faţă de Iulian Vlad există probe şi indicii că în 1985 ar fi instigat la persecuţii pe motive politice.

“Din toate documentele şi mărturiile de mai sus rezultă că numitul Vlad Iulian a condus şi urmărit, în deplină cunoştinţă de cauza, represiunea Securităţii împotriva lui Gheorghe Ursu şi acţiunile dolosive prin care s-a încercat să ascundă natura politică a acestei represiuni, inclusiv faţă de guvernul american şi opinia publică internă şi internaţională în general”, scrie în plângerea penală depusă de Andrei Ursu la Parchet.