Preşedinta instanţei supreme: Arhiva SIPA ar trebui desecretizată, pentru a înlătura suspiciunile. Plângerea penală făcută de Danileţ a fost trimisă la DIICOT

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat marţi, înainte de şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că arhiva SIPA ar trebui desecretizată pentru a înlătura suspiciunile care planează asupra acestor documente de 15 ani. Plângerea făcută la Parchetul General de către judecătorul Cristi Dănileţ în legătură cu informaţiile din articolul privind arhiva SIPA apărut în „Evenimentul Zilei” a fost trimisă DIICOT.

UPDATE Potrivit reprezentanţilor Parchetului General, sesizarea judecătorului Cristi Danileţ a fost transmisă, marţi, pentru soluţionare, Direcţiei de Investigare de Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), potrivit News.ro.

Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat, pe contul său de Facebook, că a sesizat Parchetul General în legătură cu informaţiile din articolul privind arhiva SIPA apărut în Evenimentul Zilei, sesizarea sa vizând "deţinerea sau dezvăluirea nelegală a unor informaţii din arhiva SIPA". "Cine ştia de aşa ceva şi a tăcut până acum este cel puţin complice. Nimeni dintre „curajoşii” ce comentează în online sau în presă nu a făcut până acum o astfel de sesizare. Mie mi-a luat fix trei minute. Iar cu legea...eu nu mă joc", scrie Danileţ.

În sesizarea adresată procurorului general, el face referire la faptele dezvăluite în articolul apărut în Evenimentul zilei, cu privire la 3000 de dosare din arhiva SIPA.

Articolul menţionează că în mandatul Monicăi Macovei s-au produs "manipulări interesate" ale documentelor din arhivă, că ar fi fost sustrase şi distruse dosare ale unor magistraţi, care ulterior ar fi avansat în funcţii şi că Dănileţ ar fi fost unul dintre cei care au avut acces la arhivă, fără însă a se supune niciunei reguli privind accesul la dosare.

De altfel, Cristi Danileţ precizează în sesizare că în articol se menţionează despre "sustragerea sau copierea unor documente aflate sub regimul informaţiilor clasificate", documente la care a avut acces şi el în 2007, în virtutea funcţiei de consilier al ministrului Justiţiei însărcinat cu "investigarea arhivei SIPA pentru a stabili destinaţia documentelor depozitate în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor".

"Precizez că nu am sustras, copiat, stocat, dezvăluit informaţii cuprinse în notele consultate de mine din arhiva SIPA, nici în scris, nici oral sau sub orice altă formă", scrie Danileţ.

"Fiindcă în articolul ataşat se fac afirmaţii cu privire la fapte ce intră în conţinutul infracţiunii prevăzute de articolul 39 din Legea 182/2002, raportat la art. 303 - 304 Cod penal, vă sesizez pentru a efectua cercetările ce se impun", arată Danileţ în sesizare.

„Serviciu secret prin care erau şantajaţi magistraţii”

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) Dana Gârbovan defineşte SIPA drept un "serviciu secret militar din Ministerul Justiţiei", "înţesta de securişti" şi prin care erau şantajaţi magistraţi şi apreciază că este necesar să se facă lumină în acest caz, pentru o justitţie independentă, potrivit News.ro.

"Se vorbeste, din nou, despre SIPA - serviciul secret militar din cadrul Ministerului Justiţiei, ce era înţesat de securişti şi prin care erau urmăriţi şi şantajaţi magistraţi. SIPA este o temă ce apare sistematic în spaţiul public, este dezbătută câteva zile şi apoi este iar îngropată, pentru a reveni recurent. E timpul să se facă lumină în acest caz. De 27 de ani, de la căderea comunismului, continuăm să activăm în diverse sectoare din societate, inclusiv în justiţie, cu instituţii şi mentalităţi moştenite din orânduirea comunistă", scrie Gîrbovan pe Facebook.

Ea aminteşte că UNJR a avut poziţii constante pentru clarificarea problemei SIPA, adresând numeroase cereri în acest sens instituţiilor abilitate.

Dana Gîrbovan a făcut un aprl la jurnalişti "să facă eforturi investigative vis a vis de acest serviciu şi arhiva sa, pentru a înţelege ce s-a intamplat cu acest serviciu, începând cu data înfiinţării acestuia şi până în prezent".

Preşedintele UNJR precizează că fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună nu a dorit desecretizarea acelei arhive, ci ca informatiile “de interes operativ” culese de SIPA sa fie “transferate instituţiilor abilitate”.

"Adică şi acele informaţii compromiţătoare şi de şantaj la adresa magistraţilor să fie transmise, legal acum, "instituţiilor abilitate", fără a se preciza cine ar fi acelea", explică Gîrbovan.

"Pentru o justiţie cu adevarat independentă, avem nevoie inclusiv să facem lumina în cazul SIPA", conchide ea.

Solicitarea Gabrielei Baltag

De asemenea, judecătoarea Gabriela Baltag a cerut, în plenul CSM, suplimentarea ordinii de zi a Consiliului cu propunerea de a formula o adresă către Ministerul Justiţiei în care să se ceară explicaţii privind situaţia arhivei SIPA, arată News.ro.

 Judecătoarea Gabriela Baltag a cerut, marţi, în plenul Consiliului Superioe al Magistraturii (CSM) suplimentarea ordinii de zi a Consiliului cu propunerea de a formula o adresă către Ministerul Justiţiei în care să se ceară explicaţii privind situaţia arhivei SIPA, demers susţinut şi de preşedinta instanţei supreme, membrii CSM urmând să supună la vot propunerea.
"Cel care ne poate lămuri este Ministerul Justiţiei, pentru că Ministerul Justiţiei este custodele acestei arhive, cel puţin aparent. Dacă este păstrată, dacă a fost sigilată, procesele-verbale de predare-primire, toate aceste aspecte CSM trebuie să le cunoască. Motiv pentru care va supun atenţiei formularea unei adrese către Ministerul Justiţiei cu aceste aspecte”, a susţinut Gabriela Baltag.
 
Ea a mai precizat că a auzit că ar fi fost o serie de scurgeri de informaţii anchetate în cadrul unui proces penal şi ar dori să ştie care este stadiul cercetărilor.
 
"Şi, desigur, tot din spaţiul public ar exista chiar un dosar penal cu privire la aceste scurgeri de informaţii şi putem crede că ceva s-a întâmplat. Vorbesc cei care au făcut parte din comisia de inventariere sau din una din comisiile de inventariere, au făcut declaraţii chiar şi foşti miniştri de justiţie. Ar exista un dosar penal. Dacă există acest dosar penal, care este stadiul lui? Ce anume se investighează la Parchetul General? CSM este bine să cunoască şi acest aspect”, a mai spus Baltag.

Ce spune şefa Curţii Supreme

Propunerea judecătoarei a fost susţinută şi de preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, potrivit News.ro.
 
"Eu susţin în totalitate demersul doamnei judecător. Sunt de acord cu propunerea pe care a formulat-o. Deocamdată nu avem nicio informaţie în afară de cele vehiculate în spaţiul public. Se pare că s-ar dori ca şi problema care vizează aspecte ce ţin de independenţa sistemului judiciar, ceea ce ar fi de natură a atrage şi competenţa noastră în această materie. Dar pentru a putea dispune în cunoştinţă de cauza şi potrivit legii, ar trebui, într-adevăr, şi noi să cunoaştem care este situaţia arhivelor SIPA, dacă au fost predate, inventariate, cui au fost predate, cine le-a inventariat şi ce s-a întâmplat cu ele”, a arătat Tarcea.
 
Plenul CSM a rămas să supună la vot această propunere.

Preşedinta instanţei supreme: Arhiva SIPA ar trebui desecretizată, pentru a înlătura suspiciunile

Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat marţi, înainte de şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că arhiva SIPA ar trebui desecretizata pentru a înlătura suspiciunile care planează asupra acestor documente de 15 ani.
”Cred că se impune rezolvarea acestei probleme pentru totdeauna, pentru a elimina orice fel de suspiciune şi discuţie pe tema asta. Am totuşi o vechime în magistratură şi de cel puţin 15 ani aud numai discuţii despre SIPA. Cred că este momentul să fie rezolvată. (...) Rezolvare înseamnă în primul rând desecretizarea arhivelor, pentru că în condiţiile în care aceste documente vor continua să aibă regim de secret (...) este mai greu să se rezolve această problema”, a declarat judecătoarea Cristina Tarcea.

Evenimentul Zilei a scris luni că parte din arhiva SIPA - care ar conţine de la 10.000 de dosare până la 21.000 de documente, inclusiv 3.000 de dosare ale magistraţilor - a fost copiată, iar unele documente au fost sustrase şi chiar distruse.
 
Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească faptele din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.⁠⁠⁠⁠
 
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat, luni, că nu cunoaşte ca cineva să fi copiat dosare ale unor magistraţi din această arhivă, însă va verifica dacă s-a întâmplat acest lucru, iar în caz că vor fi găsiţi vinovaţii, aceştia ar trebui să răspundă.
 
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni seara, în cadrul unei emisiuni la Antena 3, că dacă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este "un om corect şi de bună-credinţă", atunci va desecretiza raportul făcut în cadrul ministerului cu privire la dispariţia unor dosare din arhiva SIPA, în caz contrar, încrederea pe care o are în el va fi "aproape de zero”.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite