Povestea şpăgilor de care este acuzată Ionica Sfetcu, secretarul de stat care a fost demis de premierul Sorin Grindeanu la 24 de ore de la numirea în funcţie

Ionica Sfetcu a fost pentru 24 de ore vicepreşedintele ANSVSA, post cu rang de secretar de stat. Ea este implicată într-un megadosar penal de corupţie, fiind acuzată de 19 infracţiuni de luare de mită. Cazul este pe rolul Tribunalului Bucureşti şi are următorul termen luna viitoare.

Premierul Sorin Grindeanu a demis-o pe vicepreşedinta  ANSVSA, Ionica Sfetcu, la doar o zi după ce semnase deciziile  prin care aceasta îi lua locul, în funcţia cu rang de secretar de stat, lui Mihai Ponea. Aceasta este judecată, de aproape doi ani într-un dosar în care procurorii DNA o acuză de 19 fapte de  luare de mită.

Ionica Sfetcu este judecată, din luna februarie a lui 2015, într-un dosar în care procurorii DNA o acuză de 19 fapte de luare de mită, pe care le-ar fi comis în perioada în care era inspector în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti. În acelaşi dosar cu Sfetcu mai sunt judecaţi Marian Zlotea, fost preşedinte al ANSVSA şi mai mulţi directori şi inspectori sanitari-veterinari.

Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2009-mai 2010, aceştia ar fi constituit un grup infracţional organizat sau ar fi aderat la unul care cerea de la mai multe societăţi cotrolate pe linie sanitară-veterinară alimente, utilizate ulterior în susţinerea unor acţiuni electorale diverse sau în susţinerea unor acţiuni de protocol ale ANSVSA. Dosarul este pe rolul Tribunalului Bucureşti, iar următorul termen de judecată este stabilit pe 7 martie.

Dosarul „Marian Zlotea”

Cel mai cunoscut acuzat din acest dosar este Marian Zlotea, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Politicianul este judecat pentru corupţie şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Potrivit interceptărilor DNA şi a declaraţiilor unor martori, subordonaţii lui Zlotea, 14 inspectori de la Direcţia Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) din Bucureşti şi Ilfov, printer care şi Ionica Sfetcu,  cereau şpagă de la supermarketurile din Bucureşti. În cele mai multe cazuri mita era folosită ca protocol la ANSVSA, la pomenile electorale ale fostului PDL sau cadouri pentru şefii politici.

Reprezentanţii supermarketurilor au recunoscut la DNA că au dat mită inspectorilor DSVSA, pentru protecţie sau pentru a nu primi amenzi. Printre acuzaţi, foşti şefi din ANSVSA: Doina Lupu- director DSV Bucureşti (40 de infracţiuni de luare de mită), Mădălina Podosu - director DSVSA Ilfov (27 de infracţiuni de luare de mită), Marius Hofman - director adjunct DSVSA Bucureşti (33 de infracţiuni de luare de mită).

Ionica Sfetcu este acuzată că ar fi mită de 19 ori în perioada 2008 – 2010, când şi-a desfăşurat activitatea în cadrul DSVSA Bucureşti, în funcţia de consilier superior şi coordonator în cadrul Circumscripţiilor Sanitare – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. La DNA, Ionica Sfetcu nu a vrut să dea declaraţii.

Probele procurorilor DNA

Potrivit probelor DNA, inspectorii primeau de la reprezentanţii supermarket-urilor diverse bunuri, sub formă de protocol, pentru a închide ochii la eventualele nereguli. Martorii au confimat totul.

Din procesul – verbal din data de 14 martie 2012 de consemnare a rezultatului verificărilor documentelor de gestiune a rezultat că Ionica Sfetcu ar fi beneficiat de bunuri necuvenite de la magazinele:
- Selgros Băneasa, în data de 19 decembrie 2009 în valoare de 80,15 lei ; în data de 08 octombrie 2008 în valoare de 134,16 lei ; în data de 10 martie 2009 în valoare de 65,46 de lei şi în data de 01 februarie 2008 în valoare de 81,69 lei;
- Mega Image Ion Mihalache, în data de 29 februarie 2008, dar bunurile nu au o valoare determinată;
- Mega Image Titulescu, în data de 29 noiemebrie 2008 în valoare de 33,265 lei şi în data de 29 noimebrie 2008 în valoare de 84,60 lei;
- Carrefour Băneasa, în data de 26 februarie 2009 şi 09 aprilie 2008, valoarea bunurilor fiind conform declaraţiei a doi martori de cel puţin 100 de lei (oferirea de bunuri de către magazin angajaţilor DSVSA Bucureşti este confirmată şi de un alt martor).

Mita, consemnată în actele supermarketurilor

De asemenea, din declaraţile unor martori, angajaţi ai unor upermarket, reiese că Ionica Sfetcu a beneficiat în perioada 2008 – 2010, cel puţin o dată, de bunuri necuvenite de la magazinul Real Berceni (minim 200 d elei, Real Vitan (minim 100 de lei), Metro Berceni (Minim 50 de lei), Selgros Berceni (minim 100 de lei). Diverse bunuri ar fi primit şi de la magazinul Metro Băneasa, Carrefour Unirea sau Real Cotroceni.

Aceste declaraţii sunt confirmate şi de actele magazinelor. De exemplu, la data de 01 februarie 2008 Selgros Băneasa a întocmit bonul de scoatere marfă şi factura aferentă acestuia, pe care este înscrisă menţiunea olografă „protocol DSV”, prin care au fost scoase din gestiune mai multe bunuri, în valoare de 245,07 lei; la data de 08.10.2008 a întocmit un număr de două bonuri de scoatere marfă, pe care este înscrisă menţiunea olografă „protocol DSV”, prin care au fost scoase din gestiune mai multe bunuri, în valoare totală de 427, 41 lei; la data de 10.03.2009 magazinul Selgros Băneasa a întocmit bonul de scoatere marfă şi factura aferentă acestuia, pe care este înscrisă menţiunea olografă „protocol DSV”, prin care au fost scoase din gestiune mai multe bunuri, în valoare totală de 196,39 lei; la data de 19.12.2009, magazinul Selgros Băneasa a întocmit bonul de scoatere marfă şi factura aferentă acestuia, pe care este înscrisă menţiunea olografă „protocol”, prin care au fost scoase din gestiune mai multe bunuri, în valoare totală de 160,30 lei.

Acelaşi lucru a fost constatat procurorii DNA şi în actele celor de la Mega Image, unde erau menţionate „protocol magazin DSV”, Carrefour Băneasa- „protocol DSV”, etc.

Declaraţiile angajaţilor

Un şef de atelier la o firmă de produse apicole a explicat al DNA cum funcţioan întreaga schemă.

„Prezentându-mi-se din nou convorbirile telefonice, declar că, strict la acea dată a convorbirilor telefonice, nu îmi amintesc dacă am dat produse comercializate de Complexul Apicol, însă de-a lungul timpului, am dat inspectorilor D.S.V.S.A. Bucureşti care au venit în control, astfel de produse, respectiv: miere şi produse cosmetice (creme). În general dădeam pentru fiecare inspector venit în control câte o cutie de 12 borcane de miere (un borcan de 450 gr.) şi produse cosmetice pe bază de miere, ceară, polen, lăptişor de matcă, în jur de 10 – 12 bucăţi (adică cutii cu creme diverse: de faţă, de picioare, de mâini, de corp, 40 gr. o cutie). (…) În perioada 2008 – 2009, în control, la Complexul Apicol venea doctoriţa de sector Sfetcu. Controlul se efectua pe fiecare export (de ex.: se putea face export pe fiecare zi şi fără avizul medicului veterinar nu  puteai scoate produsele prin vamă), însă nu de fiecare dată dădeam produsele mai sus menţionate şi în cantităţile menţionate. Cred că o dată pe trimestru i-am dat d-nei doctor Sfetcu produsele apicole (miere şi cosmetice). Apreciez că produsele pe care le-am dat inspectorilor D.S.V.S.A. Bucureşti nu au fost în cantităţi atât de mari încât să constituie o afacere pentru aceştia. Un borcan de miere de 450 gr. costa în jur de 12 lei, iar produsele cosmetice în jur de 4 lei cutia”.

Un angajat de la Metro Cash&Carry a povestit la DNA: „Pot afirma că o bună parte din aceştia erau  plini de ei, pătrunşi de importanţa funcţiei pe care o ocupau. Mi s-a părut în câteva rânduri că au venit porniţi să-şi facă norma la amenzi. Părerea mea este că uneori angajaţii DSVSA Bucureşti veniţi în control „săreau calul”. Îmi amintesc de un incident cu doamna Ionica Sfetcu, care mi-a spus ce raioane ar putea să închidă şi ce ar mai putea să facă ea în calitate de reprezentantă a unei autorităţi publice”.

„Era mai agresivă verbal şi făcea atmosferă în magazin”

Un alt angajat de la Metro a declarat la DNA: „Din câte îmi amintesc eu doamna Sfetcu Ionica, venită într-un control la magazinul din Băneasa a bătut un apropo mai „transparent”, arătându-se în mod explicit interesată de obţinerea unor produse, parcă era vorba de produse cosmetice, dar nu sunt sigur. Cererea voalată a doamnei Sfetcu Ionica nu ştiu dacă s-a concretizat. La control a participat şi un director de magazin, dar nu mai ştiu exact despre ce director este vorba. Apropoul de care am pomenit era adresat de doamna Sfetcu  directorului de magazin pe care-l însoţeam.”

O angajată de la Mega Image: „Le ofeream diverse produse cu titlu de protocol pentru ca angajaţii DSVSA să-şi schimbe atitudinea, uneori ostilă, uneori de superioritate faţă de noi. De exemplu, îmi amintesc că d-na Sfetcu Ionica era mai agresivă verbal şi făcea atmosferă în magazin, însă totuşi cerea produse din magazin cu titlul de protocol

Angajat supermarket, la DNA: „Valoarea pachetelor oferite angajaţilor  DSVSA Bucureşti  cu titlu de protocol era cuprinsă între 50 şi 150 de lei pentru fiecare persoană. (…). Dintre angajaţii DSVSA Bucureşti veniţi în control cărora li se dădeau produse cu titlu de protocol, la solicitarea acestora, şi care a beneficiat de astfel de produse cel puţin o dată, îmi amintesc de Sfetcu Ionica. Din câte ţin eu minte doamna purta foarte multe bijuterii, detaliu care mi-a atras atenţia.”